-Bine atunci,hai să discutăm, spuse Louise luând loc lângă Jenny pe canapea,privind-o straniu.
Jenny era încremenită de frică.Ochii ei tremurau în timp ce o privea pe Louise ca şi cum şi-ar fi dat seama că i-a sosit sfârşitul.
-Bune deci.. despre ce vrei să vorbim,Jenny? întrebă Louise nedumerită.
-Păi.. umm.. de unde să încep?
-Cu începutul.Spune-mi tot ce vrei să ştii . îţi voi răspunde,spuse Louise.
-Umm.. păi..
-Păi.. ce?
-Vreau să ştiu totul.
-Anume? Care tot?
-Tot ce s-a întâmplat cu familia ta,povestea..
Odată ce Louise a auzit cerinţa prietenei sale Jenny,a început să tremure.
-Louise? Eşti bine?
Nnici un cuvânt.Jenny speriată fiind,i-a dat cu apă pe faţă.
-Louise? Te rog,spune-mi.
După câteva minute,Louise a luat o gură mare de aer şi a început.
-Totul a început acum mult timp,încă de când m-am născut.Eu nu mi-am cunoscut niciodată mama,deoarece a murit la naşterea mea.
-Louise,asta ştiu deja..
-Ascultă până la final.După moartea mamei mele,tata a înnebunit.A fost băgat la spitalul de nebuni de unde a evadat cu ajutorul unei greşeli facute de un gardian.După ce a evadat şi-a schimbat numele în Dr. Jimen şi a continuat să trăiască în căsuţa în care am rămas să locuiesc singură.După o lună boala lui s-a agravat şi a început să facă experimente pe oameni.A devenit un pshihopat obsedat de ideea mortii.. Îi captura şi îi punea la diferite maşinării de tortură doar ca să se distreze şi să-şi emane suferinţa. După ani şi ani de la torturile sale,a început să se tortureze singur.În urma unui experiment a rămas fără un ochi şi mâna stângă.Din fericire acum 3 ani a reuşit să-şi construiască un braţ robotizat,dar nu a ţinut mult.
-De,de ce ? întrebă Jenny nedumerită.
-Pentru că anul acesta a încercat să readucă viaţa în corpul mamei pe care l-a păstrat într-un recipient mare sub formă de cilindru cu un lichid special. Încă îmi amintesc acele momente..
-Nu te opri.. spune.. vreau să te ajut.
-Ooof.. oftă Louise. Era o noapte furtunoasă.Tatăl meu a pregătit pe acoperiş o masă şi nişte manete. A adus corpul mamei şi l-a întins pe masă. Bucuros că îşi va aduce înapoi la viaţă dragostea,fulgerul l-a trănist pe el. În urma impactului,el a căzut prin tavan în faţa camerei mele.Când am ajuns într-un suflet să văd ce s-a întâmplat.. el era la pământ sfârtecat într-o baltă de sânge. În momentul în care l-am văzut,am căzut peste el,şi acolo am rămas multă vreme.După care,simţind că viaţa mea a luat sfârşit.. mi-am preparat o otravă pe care am consumat-o şi am ajuns cum mă vezi,lipsită de sentimente.
La auzirea vorbelor lui Louise,Jenny a început să plângă. A luat-o pe Louise în braţe şi i-a şoptit la ureche:
-Îmi pare foarte rău,mereu îţi voi fi alături.
-Mulţumesc.. cred.. spuse Louise confuză.
Dar ţine minte, mereu va fi cineva alături de tine,vei afla la momentul potrivit.
Odată ce a auzit aceste vorbe,Louise şi-a luat hainele şi a ieşit pe uşă,trântind-o cu putere.
-Hmmm, lasă că va afla ea,spuse Jenny privind cu ochii fericiţi spre uşa pe care Louise a trântit-o la plecarea ei.
Afară ploua cu putere.Louise mergea cu paşi repezi şi privea nedumerită înapoi spre casa prietenei sale. ,,Hmm.. oare de ce a spus aceleaşi lucruri ca tipul acela care mă urmăreşte? " ,,Oare are vreo legătură cu el.. sau poate el cu .. mine? " ,,Uff.. cum în chema? " Se tot gândea Louise fără încetare. ,,Gata,ştiu. Andres! " îşi spuse ea. ,,Eh.. ce bine că mi-am amintit numele.. dar stai aşa.. de ce mă gândesc la el?! . Trebuie să ajung repede acasă.. e deja ora 22:00",îşi spuse Louise grăbind pasul spre casă.
