Ora 18:00. Telefonul sună.
-Alo?
-Da,eu..
-Sunt Jenny.Vroiam să te întreb dacă mai vii la mine să discutăm.Ai nevoie de cineva cu care să vorbeşti .
-Este deja ora 18:00? întrebase Louise .
-Da..
-Am pierdut noţiunea timpului.. mă îndrept acum spre tine,spuse Louise închizând telefonul fără să-i audă cuvintele de rămas bun.
Louise începe să alerge.Paşii ei erau mici şi repezi. Umbra sa trecea prin lumina felinarelor ca o fantasmă,aproape nevăzută. La un moment dat se opreşte. ,,Pic Pic" începe furtuna. Fulgere şi tunete se abăteau deasupra ei. Începe să fugă.Viteza cu care alerga era ieşită din comun.Aproape nici un strop de ploaie nu o putea atinge,nici un trăsnet. După câteva minute ajunge în faţa casei lui Jenny.,,Ding-Dong.Ding-Dong".
-Vin acum ! se auzise un strigăt din casă.
Uşa se deschide.
-O,Louise,bună. Trebuie să fii.. stai.. nu te-ai udat pe furtuna asta?!
-Nu
-Dar, nu ai umbrelă.. cum ?
-Asta nu contează.
-Ou.. bine,hai intră.
Louise intră în casă şi trânteşte uşa cu putere.
-Louise, mai uşor că totuşi este o casă.
-Um.. scuze.
-Hai,ia un loc pe canapea.
Louise se aşează pe canapeaua lui Jenny şi priveşte uluită împrejur.
-Doreşti o cafea?
-Cum vrei.. nu îmi pasă.
Jenny pregăteşte în două ceşcuţe mici cafea bună.
-Uite Louise, cafeaua ta.
-Um.. mulţumesc.
Louise o priveşte , foarte insistent. ,,Sigur nu a pus ceva în ea ? "
- Nu mulţumesc ,nu vreau să gust.
-Hai Louise, e măcinată de mama.
În acel moment lacrimi de sânge s-au scurs din ochii Louisei.
-Sper să mori!
Louise se îndreaptă cu viteză spre Jenny şi o apucă de gât.O strânge.Jenny se uită la ea cu o frică inimaginabilă.
-Louise.. te.... rog.. lasă.. aah!
Louise o priveşte cu ochi cruzi.Îi dă drumul şi o lasă să îşi tragă sufletul.
-Louise! Ce te-a apucat?
-Nu mai vorbii niciodată despre părinţi în preajma mea,că de nu.. nu vei mai vorbii.
Jenny de frică,apucă lampa de pe masă şi o aruncă spre Louise.Nu o nimereşte.
-Jenny.. spuse Louise apropiindu-se de ea.
-D.. da ?
Louise întinde mâna cu sânge în faţa lui Jenny.
-Sper că nu te-ai supărat .. spuse Louise cu o indiferenţă totală.
-Nu.. este în regulă,spuse Jenny puţin uimită. Ar trebui să discutăm serios, în calitate de prietene.. ai nevoie de mult ajutor,Louise.
-Bine atunci.. hai să discutăm,spuse Louise luând loc lângă Jenny pe canapea,privind-o într-un mod înfiorător.
