6.✔

3.9K 354 15
                                    

Cassandra's pov

Avem de facut o alegere; sa ne dam batuti cand viata e grea sau sa ne luptam pentru ce credem.

Multi din noi o aleg pe prima, ne dam batuti cand lucrurile sunt grele. Multi dintre noi nici nu incearca sa depaseasca problemele cu care ne confruntam. Spun foarte simplu: ''N-are niciun rost, pierdem oricum'' sau ''ce rost  are sa incercam cand nu este nicio sansa?''. Noi toti vrem sa castigam, doar ca nu vrem sa luptam pentru ca stim ca nu avem nicio sansa, dare eu nu sunt asa.

Eu cred in speranta si lupt pentru ceea ce iubesc. Deci omul statea langa mine cu un pistol indreptat spre mine, fratele meu mai mic trebuie sa stie ca nu ma dau batuta cand este o speranta.

''Fugi.'' Am spus fara sa ma uit in alta parte decat la privirea omului care statea in spatele meu.

''Ce?''

''Am spus 'fugi', Ben.'' M-am intors ca sa ma uit la el.

''Ai incredere in mine.'' Cu asta, fratele meu mai mic a inceput sa fuga in padure lasandu-ma pe mine sa ranjesc la Harry.

Mi-am ridicat mana dreapta in aer, lasand jos fiecare deget exceptand-ul pe cel din mijloc. Apoi am inceput sa alerg in padure.

Am putut sa-l vad pe Ben la treizeci de metri in fata mea, stiam ca e un alergator slab si de-asta l-am lasat sa alerge inaintea mea. Mi-am indreptat privirea in spate cand l-am auzit pe Harry tragand cu pistolul si l-am vazut stand in continuare in spatele meu tinandu-si pistolul in mana pe langa cap tragand cu pistolul in aer.

''JOACA IN CONTINUARE, CASSANDRA!'' vocea lui groasa a rasunat in padure sip e camp.

Am facut greseala sa ma uit din nou in spate, si nu mai era unde il lasasem ci alerga pe camp spre noi. Am alergat atat de tare incat picioarele mele scurte incercau sa-l ajunga pe Ben, era cu atat mai greu cu cat aveam un ghiozdan plin cu sticle cu apa in spate plus un picior care a fost taiat aseara cu o bucatica de sticla in el si a fost injunghiat cu un cutit de buzunar care doar Dumnezeu stie unde e. 

''Continua sa alergi, prietene.'' I-am spus lui Ben cand eram doar cu cinci pasi in spatele lui.

''Ne urmareste?'' m-a intrebat, debea mai avea aer.

''Da dar va fi bine, iti promit.''l-am asigurat eu acum alergand pe langa el.

***

Am fugit probabil pentru o ora fara oprire, incercand sa ne distantam de Harry. Cred ca functioneaza pentru ca nu-l mai vad.

In ultima ora astmul meu a actionat, am incercat sa fac cumva sa nu ma deranjeze dar e cam greu cand simti ca inima iti sare din piept si nu mai respir normal.

''Putem sa ne oprim pentru cateva minute, Cassie? Sunt foarte obosit.'' Ben mi-a spus debea respirand.

''Da, putem. Si eu sunt obosita, prietene.'' Am spus incetinind si oprindu-ma langa un copac dandu-mi jos ghiozdanul, m-am pus jos sprijinindu-ma de copac.

Ben statea langa mine sprijinindu-si mana pe umarul meu.

''Poti sa imi dai apa, te rog?'' M-a intrebat uitandu-se la ghiozdan.

''da'' Am spus deschizand fermoarul si scotand doua sticle cu apa si dandu-i una lui.

Dupa ce a baut jumatate de sticla, Ben a adormit cu capul in poala mea. Am apucat patura pe care am inpachetat-o, si ne-am acoperit cu ea, pastrandu-ne mai calzi decat aerul rece de ianuarie. Mi-am lasat capul pe trunchiul copacului si mi-am inchis incet ochii si am adormit pana cand am auzit zgomotul frunzelor calcate urmate de respiratie grea...



''Psycho Sitter'' [Română]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum