''Psycho Sitter'' [Română]

10.✔

Cassandra's POV

Stateam deasupra lui Harry cu pistolul indreptat spre el din mainile mele putin transpirate de la nervozitate, el se uita socat la mine pentru ca eram gata sa il impusc in creier si stia de ce. Mi-am impuscat fratele si m-a lovit pe mine, merita toate astea dar continua sa fie o persoana.

Dar trebuia sa se gandeasca la asta inainte sa imi impuste fratiorul de opt ani in picior. Dintr-o data Harry si-a scapat un raset.

''Oh, Cassandra. Ce naiba faci?'' a intrebat uitandu-se in sus la mine si ranjind.

Chiar nu stiam ce fac, tot ce voaim era sa ma indearte de el si sa il duc pe Ben la spital si sa ma intorc la viata mea normala. Nu voiam sa il impusc dar de asemenea nu voiam ca el sa ne impuste pe unul din nou, deci ce alta varianta mai aveam? Unu, pot sa il impusc si eu si Ben sa mergem inapoi acasa si sa ne traim viata din nou sau doi, sa nu il impusc si sa fiu eu impuscata sau mai rau, sa fiu impuscata de barbatul asta nebun. Oricum o sa fiu vinovata de ceva deci prefer sa iau prima varianta.

''O sa te impusc dacanu ma lasi pe mine si pe fratele meu sa plecam.'' am spus mana miscandu-mi-se incet.

El doar a ras din nou, ce se intampla cu el de tot rade? Nu m-am facut clara ca o sa il impusc daca nu ne lasa pe noi doi sa plecam? Asta nu e un moment bun sa razi cand nu tu esti cel care are pistolul.

''Fa-o.'' a spus stand in picioare cu bratul intains si ranjind.

''Fa-o, impusca-ma...te provoc.'' Stateam pe pamant inca tinand pistolul mic in mana mea tremuranda.

''Cassie'' am auzit vocea lui Bens strigandu-ma, m-am intors.

''Salveaza-ne'' a spus.

I-am zambit dand din cap.

Da, Cassie, fa-o, salveaza-l. Impusca-ma, scoate-mi creieri! ...impusca-ma.'' Harry suna ca si cum si-ar fii dorit sa il impusc, ca si un nebun-

Asteapta, sunt foarte sigura ca este. N-am fost niciodata o persoana violenta, n-am putut niciodata sa omor vreun animal, singurii pe care ii omoram erau paianjenii (Dar cine nu i-ar omora? Vreu sa zic: au opt picioare!) dar el nu e un paianjen. El este o persoana, care traieste si respira si are familie si prieteni, persoane carora le pasa de el. El e doar...un necaz. Nu pot sa omor o persoana dar trebuie sa il salvez pe Ben,trebuie sa il protejez.

''Fa-o, fa aceeasi greseala pe care am facut-o si eu. Nu e ca si cum o sa iti regreti viata.'' a spus sarcastic.

Ce vrea sa spuna cu 'aceeasi greseala'?

''Lucrul pe care il avem in comun, daca ma impusti, nici unul din nou nu stim pe cine impuscam defapt...nu stiam ca este nenorocitul meu tata.'' Am ramas cu gura cascata.

E-el si-a impuscat tatal? El radea de unul singur.

''De ce?...'' am intrebat apropiindu-ma de el.

S-a uitat in sus la mine si a spus:

''a ranit pe cineva pe cine iubea-iubeam'' Si-a schimbat repede cuvintele cand si-a dat seama ce a spus.

''Dar nu mai conteaza acum,'' a terminat el.

''Imi pare rau,''

Cum am spus, nu mai conteaza.''

''Fa-o, daca vrei sa ma impusti ca sa nu asteptam toate zilele.'' Am facut un pas in spate, nu pot sa fac asta.

Nu pot sa il omor stiind ca toata viata o sa traiesc cu asta , stiind ca am omorat pe cineva.

''N-nu p-pot,'' Am admis,punandu-ma jos cu capul intre mainile mele si cu pistolul langa mine.

Pur si simplu nu pot sa impusc pe cineva. Il simt punandu-se jos si soptindu-mi in ureche:

''Proasta, proasta fata,'' a luat pistolul si s-a dus in spatele meu, m-am uitat la el.

''Ridica-te'' mi-a ordonat.

''De ce?'' am intrebat.

''Parasim orasul.''