mastermind | taekook RO

Capitolul 2

Jungkook nu ştia cum ajunsese să se afle într-o asemenea situaţie. În urmă cu 10 minute adolescentul își riscase viața pentru a salva un băiat pe care nu urma să îl mai vadă vreodată, iar în acel moment, în timp ce încerca să oprească sângele care îi curgea din nas și buza inferioară, J începea să regrete tot ceea ce făcuse pentru adolescentul care îl privea cu ochii plini de confuzie și frică, brațul său fiind pregătit să lovească din nou, probabil la fel de neîndemânatic ca înainte.

Ceea ce făcuse Jungkook fusese destul de simplu în ochii săi... sau cel puțin asta și-ar fi dorit să spună, fiindcă în realitate fusese exagerat de greu să scape de celelalte 3 persoane în timp ce cineva avea un atac de panică chiar în spatele său, acel cineva fiind chiar noua țintă a adversarilor săi. Bărbații îmbrăcați în costume ieftine observaseră imediat camera neagră din brațele adolescentului traumatizat și hotărâseră să se alieze pentru a-i face lui viața mai grea. Jeon Jungkook era și el puțin marcat de ceea ce văzuse, însă lucra în acel domeniu de câțiva ani deja, chiar dacă el la rândul său era destul de tânăr. Fusese angajat înainte de către criminali sau oameni ai legii pentru a-i ajuta să ascundă dovezi ale unor crime importante. Adolescentul fusese la un moment dat angajat chiar de un procuror cunoscut care voia să facă rost de anumite documente foarte bine păstrate în arhivele poliției. J trecuse imediat de apărarea lor, iar la un moment dat varianta sa de 15 ani, o variantă puțin mai grasă care suferea de acnee și purta ochelari cu rame mult prea groase, nu o variantă bună în orice caz, chiar izbucnise în râs din cauza acelor probe inutile. Băiatul chiar sunase secția respectivă doar pentru a le spune cât de slabă era baza lor de date, însă făcuse un lucru bun, fiindcă peste câteva luni, atunci când a încercat din nou să le sparga arhiva, Jungkook a putut observa munca în plus depusă de către echipa lor. Din păcate pentru ei, baza le-a fost spartă oricum. Adolescentul nu se simțise vinovat atunci când furase dosarele pline cu dovezi din arhive, nu se simțise vinovat nici când îi furase actele de identitate ale acelei fete, însă în acel moment Jungkook s-a simțit vinovat. Nu din cauză că fusese martorul unei crime, nu îi putea păsa mai puțin, ci din cauză că lăsase un adolescent care părea atât de normal să vadă acel moment. Jungkook se simțea vinovat și fiindcă o parte din interiorul său conștientiza starea în carea acel aolescent urma să se afle în viitor. Urma să fie vânat, urmărit, omorât de către una din cele două părți implicate, iar acela a fost principlul motiv din cauza căruia el a hotărât să îl ajute.

Jungkook, J în acea seara, se folosise de o sticlă pentru a le atrage atenția celor 3 bărbați înainte de a alerga spre ei exact ca la un maraton. Mulți ar fi spus că ceea ce făcuse era imatur, până și el era de accord, dar Jungkook nu se mai luptase de mult, deci corpul său era nepregătit pentru ceea ce a urmat. Cu toate acestea, băiatul a reușit să doboare cei 3 bărbați într-un interval de timp destul de scurt, înainte ca echipajele de poliție anunțate de către Suga să ajungă la locul crimei. Da, Jungkook se alesese cu câteva răni dureroase și cu perechea sa preferată de ochelari spartă, însă pe lângă băiatul plângăcios de acolo, el era chiar în regulă. Nu, Jungkook nu răsese atunci când băiatul pe care se chinuia să îl ia de acolo se împiedicase, lovindu-şi nasul de pământ, dar cu siguranță urma să o facă peste câteva ore atunci când tăieturile de pe abdomenul său și rănile de pe degete urmau să fie tratate și bandajate, iar el urma să se afle în pat, odihnindu-se.

Adolescentul a reuşit peste alte câteva minute, după multe încercări şi lacrimi vărsate, să îl tragă pe acel băiat în spatele unor clădiri părăsite în speranţa că se va calma, dar aparent, acel idiot nu era atât de bleg pe cât părea, fiindcă în următoarele secunde vocea sa groasă a spart liniştea dintre cei doi.

-Ce ai de gând să faci acum, hmm? Ştiu deja că eşti unul dintre ei. Ai de gând să mă omori acum că v-am văzut? Eşti un fel de asasin? De ce eşti îmbrăcat atât de ciudat? Şi de ce ochelarii tăi au butoane pe margini?