E dimineata.O dimineata perfecta,ca toate celelalte,pentru ca el e langa mine.E asa de minunat sa te trezesti,vantul sa adie,sa te racoreasca,iar tu sa stai sa-ti bei cafeaua,in pat,uitandu-te cum soarele rasare,avand in brate persoana iubita.
Se trezeste.Il sarut usor.Ce fel de a-ti trezi prietenul e mai frumos decat un sarut dulce?Si,mai ales,ce e mai frumos,cand acesta iti raspunde cu un sarut apasat?
Ma scol din pat mai devreme pentru a face putina curatenie.Pe el l-am lasat sa doarma.Dintr-o data,aud telefonul sunand.Cand l-am auzit,am facut ochii mari si am fugit extrem de repede,pentru ca era in camera unde el dormea si nu vroiam sa-l trezeasca.Se pare ca e matusa mea...Din pacate,s-a trezis,insa nu spune nimic.Pare putin nedumerit de faptul ca ma vede vorbind la telefon,si am o fata de parca se intampla ceva rau.Ma mai linistesc si incep sa rad.
-Da,da!exclam eu,incepand sa sar si sa tip de bucurie prin toata camera.
Sar in pat,aterizand in genunchi.Aveam un zambet foarte,foarte larg,pe carca am castigat o suma mare de bani.Dar nu e asa.
-Ce s-a-ntamplat,Catalina?
-Matusa mea a nascuuuuuut!!!!!!!!!
El se uita cu o fata uimita si speriata in acelasi timp.Eu inspir,expir si incerc sa-i povestesc.
-Ma bucur, pentru ca matusa mea inseamna mult pentru mine.Cand parintii mei au fost plecati in strainatate pentru a munci,bunicii mei si-au dorit sa ma tina,insa nu au putut,deoarece nu au conditii,sunt la tara,iar eu trebuia sa merg la scoala.Asa ca,matusa mea m-a luat la ea.Si asa,isi dorea mult un copil.Ea mi-a platit facultatea,ea m-a imbracat,ea m-a crescut,ea a avut grija de mine si stiu cat de suparat era ca nu poate sa aiba un copil.Eu aveam pe atunci 9 ani,iar acum am 25,deci vezi de cati ani se bucura.Si...vroiam sa mergem la ea,te rog frumos!
-Tu stii ce inseamna?Trebuie sa facem rost de bilete,pana maine.
-Eu am rabdare mai multe zile,doar sa ajungem la ea!
-Ce nu fac eu pentru tine...
-Merci!am exclamat,sarindu-i in brate.
Intre timp,el a facut rost de bilete,eu mi-am facut bagajele,la fel si lui.Desigur,nu am luat multe.
In timp ce stam in avion:
-Bogdan?
-Da?
-Multumesc mult ca vii cu mine si multumesc pentru tot ce faci.
-Te iubesc,de asta fac tot ce fac.
Dupa un zbor nu foarte lung,ajungem in Bucuresti,unde era si matusa mea.Ajungem la spital.Sunt asa de emotionata.Oare se vede asa de tare?Deschid usor usa,incercand sa-mi stapanesc emotiile,dar,pot?Desigur ca nu,asa ca am fugit cat de repede am putut in bratele matusii.
-Matusa!Ma bucur asa tare ca te vad!Ma bucur pentru tine!
Dupa ce am luat-o in brate(ea stand in pat),ma ridic,iar privirea imi e luata de un copilas atat de dragut,cu niste ochi mari si negri,cu degete asa de mici si dragalase!Nu-mi venea sa cred.Dupa ce s-au stradut atat timp,uite ce minunatie de copil!L-am luat in brate pentru prima oara.E minunat!Desigur,am inceput sa plang din cauza emotiilor si fericirii.Fericire,care a fost intrerupta de o asistenta care ne-a rugat sa iesim(nu eram numai noi in camera),pentru o scurta perioada de timp.
Eu cu Bogdan stateam pe sala si ne uitam pe geamul camerei.
-Uite ce familie minunata...Uite-i cat de frumosi sunt!Uite-i cat de fericiti sunt!am spus,incepand sa plang,iar.
-Catalina,si noi vom fi la fel.O familie fericita,mi-a spus,sarutandu-ma,uitandu-se-n ochii mei.
