𝐉𝐞𝐧𝐧𝐢𝐞'𝐬 𝐃𝐢𝐚𝐫𝐲 💙

55~Intoarcerea lui Wang in regat

*Jennie povestește*

"...
De ce m-a durut?

Pentru că nu am fost pregătită să mi se întoarcă spatele de îndată ce am deranjat cu sinceritatea mea.

Pentru că nu m-am aşteptat să mi se răspundă cu indiferenţă la iubire.

Pentru că nu am crezut că un om care îmi declară prietenie şi iubire, poate trece atât de uşor în extrema cealaltă, ajungând să mă dușmănească.

Pentru că nu mi-am închipuit că unii pot vorbi de rău un om cu care au împărţit aceeaşi masă, aceleaşi bucurii şi aceleaşi momente triste.

Pentru că nu m-am așteptat să fiu lovită pe la spate de oameni în care aveam încredere şi cărora nu le-am făcut niciun rău.

Pentru că nu m-am așteptat să mi se muște mâna cu care am mângâiat și cu care am dăruit.

Pentru că mi-a fost greu să accept că oameni care mi-au făcut promisiuni nu mi-au fost alături atunci când mi-a fost greu.

Pentru că nu m-am aşteptat să fiu respinsă doar pentru că nu susţin lucruri în care nu cred.

Pentru că am crezut că prietenii se bucură de realizările mele şi nu sunt capabili să mă invidieze.

Pentru că nu am învățat să îmi asum greșeli pe care nu le-am înfăptuit.

Pentru că nu am putut să nu mă atașez de oameni care au făcut parte din viața mea.

Pentru că am crezut că iubirea nu se poate transforma în ură de la o clipă la alta...."

- Aici erai...

Îmi intorc privirea către acesta și ii fac semn sa mi se alăture.

- Cu ce te pot ajuta? imi închid jurnalul și ma ridic pentru a îl îmbrățișă  politicos.

- Am venit sa îți las aceste plicuri.

-Invitatii?! Pentru?! le studiez și raman putin surprinsă.

- Pentru tine, Jennie... Ai uitat?

- Am crezut ca ați renuntat la gandul de a organiza o petrecere... Cel putin mama.

- Uite... Știu ca in ultima perioada nu am fost destul de apropiați... Dar vreau sa ma mândresc cu fiica mea...

- ... De fata cu toată lunea... Ca de fiecare data... continui și îmi dai ochii peste cap.

- Știi ca e importanta fiecare petrecere pentru noi... Iar cu aceasta ocazie vor afla mult mai multe persoane ca ai preluat afacerile. Gândește-te la firma... Nu ai cum sa ma refuzi...

- Am avut eu aceasta ocazie vreodata?!

Iau loc pe banca și îmi deschid jurnalul inapoi unde am rămas... Acesta da sa plece însă se intoarce cu zâmbetul pe buze.

- Apropo... Trebuie sa il inviti si pe CEO din Coreea..

- Domnul Kim?! După ce i-am refuzat contractul, nu cred ca o își va face apariția....

- Ai putea încerca.

- Dar totuși... M-am mai gândit și poate am putea colabora.

- Ce te-a făcut sa te răzgândești?

- Falimentul. ii raspund dezamagita.

Îmi iau telefonul fara a mai sta pe gânduri și îl apelez... După mai multe încercări îmi raspunde asistenta acestuia care ma direcționează către el.