Alasis

Capitolul VIII

Dupa ce am adus oamenii la palat m-am dus direct in camera mea. M-am arunca in pat si am stat in jur de zece minute si am auzit sunete. Ies pe hol si obser ca Dylan tipa la Miha.

-Esti doar o tarfa care vrea sa aiba faima!tipa el

-Dylan, stii ca nu este asa...incepe ea dar este intrerupta de Dylan

-Chiar? Huh? Inainte sa ma intalnesti ti-o trageai cu unu cu altu!

-T...u....tu...tu ai fost primul!spune ea plangand

-Ce se intapla?intreb eu

-Tu ce dracu vrei, majestate!spune gesticuland urat

-Dylan, ce naiba ai?

-Nimic draga...spune si merge spre iesire

-Esti bine?

-Ihim!ingana ea

-Merg dupa el...spun hotarata

Merg pe urmele lui si il vad in curte sarutandu-se cu o fata blonda. Merg spre el si il intorc nervoasa.

-Ce dracu ai, mai zici ca Miha e tarfa, dar tu? Cum poti sa faci asta?!

-Nu te intereseaza...spune si trimite o unda de energie neagra care ma doboara la pamant

Cand ridic capul vad ca are ochii negrii si gheare iesite din spate!

-Dy...Dylan...spun cu ultimele cuvinte, apoi negru

***

Ma trezesc in pat si pe restul langa mine...

-Ce s-a intamplat?

-Dylan...spune incet Miha

Toate cele care s-au intamplat mai devreame imi trec prin cap.

-DYLAN...ii marai numele

-Calmeaza-te!spune Dominic

Nu mai stau pe gand si ies pe usa pana in curtea din fata. Simt cum culoarea ochilor mi se schimba, iar picioarele mi se imoaie. Simt doua brate care ma sustin.

-Ala...spune incet Dominic

-Ce mi se intampla!spun eu respirand secant

-Ai o viziune!

Capul imi bubuie, eu scancesc punandu-mi mainile pe cap. O imagine cu Dylan care tine in mana cristalul negru si care tipa catre o adunatura de jigodii care il aclama.

-Gardienii vor regreta ca s-au nascut! Incepe razboiul!spune el cu ochii negrii si aripile la vedere de aceasi culoare

-Esti bine!ma intreaba Miha

-Iham!

-Ce ai vazut?

-Dylan...este...el...

-Ce este?

-Este sub puterea cristalului negru!

-Ce?! Garzi!

-Domnule Dominic!

-Verificati daca cristalul negru este la locul lui!