Lupul din spatele casei

Reîntâlnire

Capitolul 5:

        ...nu ştiam cum. Capul îmi zvâcnea de la durere, pur şi simplu nu puteam gândi logic. Am terminat de mâncat şi m-am întors în camera mea. Mi-am luat un prosop şi am intrat în duş. Am lăsat apa fierbinte să mă înconjoare, să-mi ia gândurile şi să mă destindă. Simţeam cum muşchii mi se destind, cum mintea mi se goleşte. Aveam nevoie de câteva minute de relaxare.

        Am ieşit din duş înfăşurat în prosopul meu de baie, şi nici n-am apucat bine să închid uşa la baie, că cineva suna la uşă. Am vrut să cobor, dar mi-am adus aminte că nu am haine pe mine şi m-am întors să mă îmbrac. Ceva cât se poate de simplu,nu? Te duci la şifonier, iei nişte afurisite de haine şi le tragi pe tine! Ei, nu-i chiar aşa... Nimic nu mai e cum a fost. Am luat o pereche de pantaloni de trening de pe raft, iar când m-am întors să-i pun pe mine, el era acolo. El! Tipul ciudat din cauza căruia eu aveam acum probleme. Tipul ciudat care apăruse ca din senin şi dispăruse ca şi când n-ar fi fost, fără a fi surprins de camerele de filmat. Am ţipat, neştiind ce reacţie ar fi trebuit să am. Mi-a pus palma la gură şi m-a împins în şifonierul încă deschis. Rafturile mi se înfigeau în pielea rece. Mă durea! Îi simţeam respiraţia caldă lângă faţa mea, mult prea aproape.

        Am auzit-o pe Maya venind la uşa mea şi întrebându-mă ce s-a întâmplat. I-am răspuns că era doar un gândac, cât de degajat am putut şi i-am ascultat paşii îndepărtându-se pe coridor.

        -Ţine-ţi gura şi o să-ţi dau drumul! strigă el, dar puteam să jur că numai eu l-am auzit.

        Am dat din cap în semn că da şi şi-a desprins uşor mâna de la gura mea. Am tras adânc aer în piept şi m-am depărtat de şifonier. I-am simţit mirosul pătrunzător, dulceag şi înăbuşitor. Am tuşit scârbit şi l-am întrebat:

        -Cine eşti, ce vrei şi cum ai intrat la mine în casă?

        -Uşor, puştiule! Mai întâi ia ceva pe tine!

        M-am întors şi am tras pantalonii pe mine, apoi am luat prima bluză de pe raft şi am închis uşa şifonierului. Un tricou... proastă alegere, dar nu aveam de gând să schimb asta acum. Aveam lucruri mai importante de făcut.

        -Acum răspunde-mi!am zis.

        -Sunt Mike. Mike Devon. Vreau ca tu să îţi ţii gura, că altfel o să am eu grijă să taci! Şi n-ai încuiat uşa de la intrare...

        Chiar n-o încuiasem? Mă rog...

        -Să-mi ţin gura în legătură cu ce?

        -În legătură cu faptul că m-ai văzut acolo afară!urlă el. In legătură cu ce ai auzit!

        S-a apropiat. Am făcut încet un pas înapoi, aproape imperceptabil. L-a surprins...

        -Ce-am văzut? îndrăznesc să întreb.