Umbrele trecutului nostru

Capitolul 7

- Poate că până acum tot ceea ce a trebuit să faceți a fost să alergați, ținând o armă în mână, eventual să apăsați pe trăgaci, să exersați tehnici de luptă complicate, care într-un final au devenit un reflex pentru voi. Ați învățat 1001 de metode prin care puteți să vă apărați, cum să depistați otrava, cum să supraviețuiți și alte lucruri care țin de viața unui agent SWAT, dar, de astăzi, băieți, începe adevărata luptă.

Comandantul Diviziei 1 SWAT, un bărbat mărunțel, cu o greutate oarecum medie, cu gradele lui așezate pe umeri și cu părul grizonat, se mișca de colo-colo, cu mâinile la spate și privind în podea, în fața agenților, făcând introducerea în ceea ce urma să însemne viața de agent de acum încolo.

- Nu uitați niciodată scopul pentru care ați devenit agenți SWAT. Națiunea și siguranța ei este pe primul loc, apoi viețile voastre. Orice agent prezent aici trebuie să fie capabil ca pentru siguranța țării, dacă e nevoie, să se sacrifice. Niciodată nu mi-a plăcut să vă spun asta. Dar, băieți, nu vă pot minți cu povești de adormit copiii. Asta e viața unui agent al echipelor speciale.

Yoon și Henry, stăteau rezemați de perete, în timp ce îl urmăreau cu privirea pe comandant. Ceilalți agenți erau resemnați, fiecare dintre ei realizând încă o dată care va fi misiunea lor de acum încolo, gândindu-se la familiile de acasă, la parteneri, copii și ființele dragi pe care fuseseră nevoiți să le pună pe locul 2. Națiunea e pe primul loc pentru voi. Ea și siguranța ei. Cuvintele comandantului pluteau în atmosfera încărcată din încăpere.

Comandantul se întoarse către ei.

- Totuși, băieți, deși nu pot face multe pentru voi, de astăzi sunteți sub comandamentul meu. Nu vă pot garanta multe, dar există ceva ce vă pot promite. Că întotdeauna o să lupt alături de voi în misiunile ce ne vor fi încredințate. Și niciodată nu vă voi conduce într-o misiune destinată eșecului chiar înainte de a începe. Este promisiunea mea față de voi.

Yoon îi șopti la ureche lui Henry:

- Îmi place de omul ăsta! Pun pariu că a fost un agent remarcabil când era ca noi.

- Crezi?

- Normal! Și pun pariu că fiica lui e la fel de remarcabilă ca el.

- Ce te face să crezi asta? zise Henry, continuând să privească în direcția comandantului.

- Am văzut-o. E agentă NIS.

Atenția lui Henry fu captată și își întoarse capul către prietenul lui.

- Agentă NIS?

- Da, e profiler.

- De unde ai aflat?

- Fii serios, Henry! Suntem agenți care au acces la toate informațiile din sistem.

Henry tăcu. Avea aceeași încredințare ca și Yoon. Comandantul lor era un om de încredere și responsabil. Aștepta o misiune pentru a-l cunoaște mai bine.

..........................................

- Na Young, ai terminat știrea pentru spălarea de bani pe care a făcut-o directorul de la liceul Pungmoon?

- Da, răspunse în silă, ea.

- Bun. Pregătește-te să fii pe teren la știrile de seara ca să transmiți de la fața locului.

- Am înțeles.

Na Young rula pagina de internet pentru a căuta noi subiecte de știri sau inspirație pentru webtoon-ul care o aștepta acasă. Daniel o lăsase acasă aseară, dar nu binevoise să îi spună nimic bun de o știre. Doar salvase pisica unei bătrâne de pe casă. Și stinseseră un foc la un depozit vechi de lemne.

- Na Young!

- Ce mai vrea din nou? rosti ea în barbă, când șeful ei o strigă din nou, cu vocea lui care devenise atât de enervantă.

- Replanificare. Dă mai departe raportul pentru știrea de diseară. Tu mergi în alt loc. Parlamentarul Kim Sok-Ki are o conferință de presă la prânz. Te vreau acolo pentru un interviu exclusiv. Este implicat în campania de donație pentru copiii cu cancer.

- Da, am înțeles, răspunse, ridicându-se de la birou și pregătindu-și geanta cu ce avea nevoie.