WHY AM I ALONE?

74

      "Hyung, sunt îngrijorat."

      "Din cauza lui Jin?"

      "Da... plus că Jungkook azi merge la fratele său." a oftat blondul, lăsându-și capul pe pieptul lui Yoongi, acesta începând să-l mângâie ușor.

      "Și ce e cu asta? Merge doar să-și vadă fratele, nu?" a întrebat acesta curios, privind plictisit ecranul televizorului.

      "Nu... se duce să-și vadă tatăl..."

      "Oh..." spune acesta, oprind televizorul. "Păi, Tae este cu el, deci cred că o să fie în regulă."

      "Sperㅡ" a răspuns acesta, înainte ca brunetul să înceapă să-l sărute.

※

      "Nu, nu pot face asta." spune ușor șatenul, dând drumul la ușa intrării spitalului încercând să plece, însă dă cu capul de pieptul cuiva.

      "Ba da, poți." spune Taehyung cu o voce joasă, făcându-l pe Jungkook să se simtă mic.

      "D-Dar, Taeㅡ"

      "Intră, Jungkook." spune acesta pe un ton autoritar.

      "D-Dar, tatiㅡ"

      "Jungkook, renunță. Nu o să facem așa ceva într-o baie dintr-un spital. Plus, trebuie să faci asta. Mi-ai promis, că faci asta." continuă blondul, făcându-l pe Jungkook să ofteze.

      "În regulă, o fac..." spune oarecum iritat, intrând în clădire.

      Nu s-au mai dus către recepție, deoarece Jungkook știa drumul către salonul fratelui său. Însă anxietatea, îl făcea să meargă din ce în ce mai încet, ajungând să se oprească fix în fața salonului, cu lacrimi în ochi.

      Taehyung s-a întors către el confuz, văzându-l pe punctul de a izbucnii în plâns. Blondul l-a tras în brațele sale, simțind cum acesta începuse să tremure.

      "T-tae, m-m-mi-e fr-frică... N-Nu pot!" a spus acesta cu greu, printre plânsete.

      Taehyung l-a tras către niște scaune, făcându-l să se așeze, în timp ce el s-a aplecat în fața lui.

      "Hey, hey, Kookie." i-a atras Tae atenția, punându-i mâinile pe obrajii, făcându-l să se uite la el. "Sunt aici cu tine, în regulă. Trebuie doar să fii băiat mare și să ai încredere. Nu o să se întâmple nimic rău, bine?" a întrebat acesta, privindu-l pe Jungkook cum se liniștea încet. Șatenul a dat aprobator din cap, făcându-l pe cel mare să zâmbească, ca mai apoi să-și lipească rapid buzele de ale sale.

      Au mai stat puțin pe hol, Taehyung continuând să-l complimenteze și să îi spună că totul va fi în regulă, până când acesta s-a liniștit de tot.

      "Mergem?" a întrebat blondul, privindu-l atent pe Jungkook.

      Micuțul doar a zâmbit și i-a sărutat obrazul. Taehyung i-a oferit un zâmbet pătrățos înainte să-l tragă de pe scaun, intrând în salon.

※

      "Nu mai pot!" strigă frustrat șatenul, lăsând niște dosare la recepție.