Impossible[Liam Payne and Zayn Malik fan fic]

Capotolul 50

Am deschis ochii încet pentru a mă acomoda cu lumina puternica din salon. Camera se misca usor. Mi-am pus mana la frunte. Capul mă durea îngrozitor si...

NU!NU!

M-am ridicat repede in sezut si m-am lasat intr-o parte, vomitand in pusee puternice intr-un lighean aflat lângă pat, pus acolo special pentru incidente de genul asta.

-Domnisoara Malik? Aud o voce.

Mi-am ridicat capul greu din cauza ametelii pentru a o vedea pe doctor Peters. Zâmbi si veni spre mine. Imi aranja la spate perna si mă ajuta sa mă asez comod.

-Cum te simti? Mă intreba dandu-mi un pahar cu apa si o pastila.

Nu am bagat in seama întrebarea si m-am dus direct la subiectul care mă interesa cel mai mult.

-Avortul...

-Copilul e al tău, imi spuse zâmbind. Sunt sigura ca vei fi o mama minunata.

Am zambit si am luat pastila.

-Imi pare rău că v-am retinut din timp eu...

-Stai linistita, mă întrerupse. In toata viata mea de doctor nu am văzut o femeie mai puternica, sau chiar la fel de puternica ca tine...

Am zambit.

-Îl iubesc... Si voi face tot ce voi putea ca sa-l cresc cum trebuie, am spus obosita. Nu stiu ce a fost in capul meu de am fost de acord sa...

-Alice...pot sa-ti spun asa, nu?

Am incuviintat.

-Ai fost foarte puternica... Esti foarte puternică... Dar fiecare femeie are cate o slăbiciune... Iar, din ce mi-ai spus mie, mi-am dat seama ca slăbiciunea ta este continuarea studiilor. Ai face orice ca sa devii o femeie respectabilă... Dar poti face acest lucru si cu un copil! Vei fi mai puternica! Vei sti ca pentru el lupti! Ca sa-i oferi o viata buna!

I-am zambit.

-Ai dreptate, am spus punându-mi mana pe abdomen. Nu stiu cum o sa-i spun, am adăugat după, fara sa-mi dau seama ca o zis cu voce tare.

-Sotului tău?

Am incuviintat.

-Nu e copilul lui?

Am negat.

-Nu e... Si nu îl vrea...

Ofta.

-Normal nu prea as fi de acord cu o sarcina doar la 20 de ani, începu. Dar mi-am dat seama ca vei fi o mama excelenta...chiar si la vârsta asta...

-Multumesc, am spus. Sper ca va fi asa...

-Alice, fii puternica... Stiu ca vei naste acest copil sănătos... Si ca vei fi fericita... Trebuie doar sa fii puternica, imi spuse si mă bătu pe umăr.

-O sa fiu puternica....promit, am spus zambind, vorbind si cu doctorul, si cu bebelusul.

Doctorul pleca, lasandu-mă singura in salon. Se pare ca era doar de o persoana, eu ocupând singurul pat. M-am lasat pe spate, oftând.

-Ce o sa mă fac eu cu tine? Am intrebat zâmbind spre copil. Stiam ca mă poate auzi.

Un ciocanit in usa mă facu sa tresar. Harry se sprijinea de tocul usii, privindu-mă. Tinea o mana la spate.

-Cum te simti? Intreba trist, venind spre mine si asezandu-se pe pat, la picioarele mele. Imi pare rău pentru ce a trebuit sa faci si....

-Harry, nu am făcut avortul, l-am intrerupt.