O Iubire Demonica

XXI «Gelozia de demon»

Capitolul 21 

Gelozia de demon

Sarah Collins

Incepeam sa ma simt inconfortabila. Nu stiam ce sa ii raspund. Imi simțeam obrajii arzând și cred ca asta a fost un bun raspuns pentru întrebarea lui Blake. Stiam ca si-a dat seama ca da, imaginea pe care mintea mea o utilizează pentru descrierea unui bărbat atractiv este imaginea lui Blake. Demonul stia asta dar încerca să ma faca sa ii spun cu cuvintele mele.

Mă privea cu ochii lui, acum verzi, intr-un mod interogativ. Cu un zâmbet pe buze, aștepta sa ii raspund. Nu stiam daca era bine sa fac asta. Doar ii ridicam orgoliul si aroganta. Oricum imi stia raspunsul doar ca voia sa il auda de la mine.

-- Spune-mi, micule inger. Nu sunt eu in mintea ta cand te gandesti la barbati atragatori? -- inghitisem in sec vazandu-i ochii. Verdele era din ce in ce mai intens. Nu stiam daca el stia ce i se intampla, daca era normal asta.

Eram pornita sa deschid gura si sa ii raspund dar prezenta cuiva in dreptul mesei noastre ma facuse sa nu mai spun nimic. Desi il uram, vampirul ma salvase. Josh era in restaurant, langa noi, iar eu eram cu niste intentii complet asasine pentru el, desi imi salvase pielea in acel moment.

-- Josh, dragul meu prieten. Nu vrei sa iei loc si sa bei o cafea cu noi? -- spune Blake cu glasul lui ironic, aratand spre scaunul de langa el.

Josh vazandu-i ochii a zambit iar apoi si-a mutat privirea spre mine cu un imens zambet pe buze.

-- Prefer sa iau loc langa aceasta frumoasa domnisoara. -- spuse Josh asezandu-se langa mine si punandu-si bratul pe umerii mei, atragandu-ma spre corpul lui rece.

Ma uitasem instant la Blake. Verdele din ochii lui era din ce in ce mai intens iar asta ma speria. Desi nu stiam prea multe, eram sigura ca tot comportamentul asta ciudat al lui Josh avea legatura cu ochii lui Blake. Vampirul niciodata nu a fost atat de afectuos cu mine, mereu ma privea cu dispret, iar acum, dupa ce cu siguranta stie ca am umblat prin casa lui si ca practic i-am furat una dintre cartile din biblioteca, vine si se poarta extrem de frumos cu mine, de parca am fi prieteni. Imposibil de crezut.

-- Tot ce ai gandit e adevarat. -- spuse vampirul atragandu-i si mai mult atentia demonului.

Trebuia sa invat sa imi controlez gandurile.

Vampirul se uitase la mine cu un zambet care parea sincer, dar era clar ca nu era asa.

-- Ce? -- intreaba Josh uitandu-se la Blake care ii daruise vampirului o privire interogativa. -- Vrei sa stii ce a gandit acest inger inocent? Sa zicem ca pentru prima data se gandeste la lucruri adevarate. Intr-adevar am un corp incredibil si sunt foarte aratos. Mi s-a confirmat asta tocmai de ea.

Tot ce spusese vampirul era fals dar de asta nu si-a dat seama si Blake care a strans din pumni astfel incat monturile i se facusera albe.

-- Hai sa trecem la subiectul de care am nevoie, iar cu tine, Sarah, discut mai tarziu. -- Blake se uitase la mine de parca făcusem ceva gresit. Nu stiam ce ar trebui sa discutam. Era atat de stresant sa nu stiu despre ce vorbeste.

-- De ce ne-ai mintit? -- il întrebasem eu pe vampir. Mă uitasem din nou la demon iar acesta imi dăduse o privire năucitoare asa ca am preferat sa imi tin gura închisă pe tot parcursul discuției lor, doar ascultandu-i.

-- Înainte sa răspunzi la întrebare, i-ati mâinile de pe Sarah iar tu, Sarah, vino aici. -- vampirul a lăsat un râs sa ii scape si si-a îndepărtat mana rece ca gheata de pe umerii mei.