Slowly seduced (Larry Stylinson)

Capitolul 21

Nick's POV

"Niiick... NICK!" sunt trezit din somn de un scuturat și prea multă lumină îmi invadează ochii în timp ce-i deschid. Stai puțin, lumină? Eu am jaluzele în cameră... "Nick, trezește-te." aud vocea din nou și mă întorc în direcția ei.

"Ăăăă, Ben?" întreb când îl văd așezat în fund lângă mine cu părul ud și îmbrăcat în haine lejere. "Um, ce s-a întâmplat?" întreb apoi privesc în jurul meu. "Ce caut în camera ta?"

"Oh, nu-ți amintești..." spune și privește în jos deprimat. Privesc în jur încercând să-mi dau seama ce ar trebui să-mi amintesc dar nu pot decât să mă îngrijorez când nu-mi pot aminti. Oare eu și el am...

Ben începe să râdă cu poftă și îmi întorc privirea spre el, orice urmă de tristețe fiind de negăsit pe fața lui.

"Tu chiar ai crezut că-" încearcă să spună printre râsete. "Chiar te-ai speriat-"

"Ben, ce caut aici?!" întreb insistent. După câteva secunde se potolește puțin din râs și-mi răspunde.

"Aseară voiai să mergi la baie, așa că ți-am zis unde este. Atâta că nu erai atât de treaz încât să faci diferența între stânga și dreapta, și ai nimerit la mine în cameră." spune și încerc să-mi amintesc. Nup, absolut nimic. "Am venit după câteva minute, îngrijorat că poate ți s-a întâmplat ceva fiindcă n-ai răspuns când te-am chemat, și n-am găsit nimic în baie. În schimb am găsit un robinet deschis în baia din camera mea și un Nick adormit pe patul meu. Nu prea ții alcoolul." mă uit confuz în jur în timp ce relatează întâmplările. "După față pe care o ai nu pare că-ți amintești." Are mare dreptate.

"Am spus ceva în starea mea de... ebrietate?" În general filtrul verbal îmi dispare când am alcool la bord.

"Nu ceva care să mă deranjeze." spune și rânjește.

"Spune-mi!" îl lovesc ușor cu piciorul.

"Se poate să fi zis că buzele mele sunt făcute să fie pictate de Michelangelo. Și că zâmbetul meu ar trebui să fie ilegal. Și că vrei să mă săruți dar îți este frică de Meli."

"De mama ta? Nu pot să cred..." încep să râd puțin rușinat. Urc în fund la marginea patului și-mi văd încălțările așezate ordonat într-o parte.

"Sper că n-am ocupat tot patul-"

"Am dormit în camera de oaspeți. Nu voiam să te sperii și să interpreteze greșit ceva în cazul în care te trezeai mai devreme." observă cum mă uit la încălțările mele. "Am zis să te descalț ca să dormi mai confortabil."

"Mulțumesc c-ai avut grijă de mine. Nu prea știu ce fac când consum puțin mai mult alcool decât pot duce." privesc în jos timid.

"Cu toată plăcerea." îmi zâmbește.

După câteva secunde își așează mâna peste a mea și parcă aș fi un adolescent din nou. Îmi întorc mâna și-mi împletesc degetele cu ale lui.

"Pe unde s-a rupt firul?" întreabă într-un timp.

"Ultima chestie pe care mi-o amintesc s-o fi spus e 'Tort de ciocolată, e ziua cuiva?"

"Apoi ți-am zis că nu, iar tu ai zis 'Mai mult pentru mine!'" povestește și începem să râdem.

Se aude un telefon sunând într-o cameră alăturată și Ben îmi spune să aștept puțin după care iese din dormitor.

Mă uit prin cameră și văd un pahar cu apă pe noptieră cu niște pastile de cap alăturate. Zâmbesc și iau două pastile dând peste cap paharul cu apă.