Alessia îl privea încruntată. „Sigur i-a făcut el ceva”
- Merg sus să mă schimb, îi spuse ea rece .
A urcat în fugă scările şi i-a telefonat lui Spencer.
„Răspunde, Spence! Hai răspunde…te rog…Ce naiba s-a-ntâmplat cu tine?!”
Se schimbă rapid într-un tricou negru larg şi îşi luă nişte jeanşi scurţi. Coborî scările cuprinsă de îngrijorare şi hotărâtă să-l facă pe Mike să vorbească.
- Mike! Ce i-ai făcut?
- … - Mike ezită din nou să-i răspundă.
- Băi, nu mă mai lăsa să clocotesc aici! Spune ce s-a întâmplat că nu ştiu ce-ţi fac! – ţipă Alessia la Mike care nu-şi ridică privirea.
- Sunt un bou.
- Nu te contrazic.
- Am pierdut-o.
- Haide, zi-mi ce şi cum s-a întâmplat – zise Alessia îmblânzindu-şi vocea.
- Ieri…la cheful lui Edd, după ce am adus-o acasă pe Spencer, m-am îmbătat ca un porc. Am urcat scările pentru a merge la baie, iar pe hol am dat de Selena. Stătea sprijinită de perete în compania unei sticle de whisky. M-am apropiat de ea şi am întrebat-o dacă este ok. Apoi ea mi-a povestit despre Edd…-făcu o pauză şi îşi îndreptă privirea spre Alessia.
- Ce ţi-a povestit despre Edd? - întrebă ea cu interes şi cu ochii măriţi.
- Mi-a spus că…- continuă Mike privind din nou mocheta- şi-a pierdut virginitatea cu el, apoi a lăsat-o cu ochii în soare. Ştia că aşa se va întâmpla, ştia că reprezenta pentru el doar o aventură, dar era vrăjită de farmecul lui. Şi-a încercat norocul şi ieri, spunea că îi era foarte dor de el , că pur şi simplu corpul ei simţea nevoia să-l aibă din nou. El a respins-o.
- Şi ce legătură are asta cu Spencer?- reveni Alessia la Spencer, simţind o uşoară dezamăgire pentru că Edd nu-i spusese de incident.
- Lasă-mă să termin de povestit şi o să vezi.
- Ok, scuze.
- Selena, beată şi disperată, m-a tras de tricou, m-a lipit de trupul ei şi m-a sărutat, spunând „Unde mai găseşte el aşa o fată bună ca mine? Nicăieri! E un fraier că m-a refuzat. Hai, spune ,nu sunt eu atrăgătoare?” Ameţit de băutură fiind, am început să o sărut până am ajuns într-unul din dormitoare. Acolo…
- Poţi să te opreşti, am înţeles. - spuse Alessia cu o privire plină de dispreţ şi dezgust- M-ai dezamăgit, Mike. Nu mă aşteptam la aşa ceva din partea ta. Ce prost şi orb poţi fi… Când aveai lângă tine cea mai minunată persoană din lume te-ai dus şi te-ai tăvălit cu prima curvă care ţi-a ieşit în cale. – continuă Alessia plină de nervi şi dezamăgire.
- Am pierdut-o definitiv. Nu o să mă ierte, nu merit. Alessia, nu ştiu cum am putut să-i fac asta, chiar nu pot să-mi dau seama. Ţin atât de mult la ea!
- Se pare că nu atât de mult încât să-i fii fidel. – zise Alessia necontrolându-şi nervii- Îi dau acum un sms să-i spun că ai plecat. Probabil se va întoarce.
Mike ieşi străpuns de regrete care nu o puteau aduce înapoi pe Spencer . Ştia că nu o să-l ierte. Păşind absent în ploaia rece, pe asfaltul ud, îşi făcea griji pentru ea. Era conştient de faptul că o rănise. Îi dădu o mulţime de mesaje rugând-o să-l înştiinţeze că este în siguranţă. Bineînţeles, nu primise nici un răspuns. Colindând împrejurimile o căuta cu privirea. Spera s-o vadă întorcându-se acasă. După mai bine de o oră rămase fără speranţa de a o găsi şi, complet ud, intră în barul din colţul străzii. Prin fumul dens o zări pe Spencer stând la bar cu un pahar de votcă în mână. Mike se întreba al câtelea era. Apropiindu-se puţin văzu că stătea de vorbă cu un tip. Băiatul era Matthew, noul coleg al ei şi al Alessiei. De la acea distanţă nu auzea nimic, mai ales că era foarte multă gălăgie în bar. Ajuns în spatele ei îi murmură doar numele, nemaiputând spune altceva:
