Ice Girl °(Volumul |)

Douăzeci Și Doi

      Sunt în mașină și ma îndrept spre cursurile de dans. Premiul va fi o suma uriașă de bani și nu îmi permit sa pierd. Ajunsa întru în clădire și ma îndrept spre sala. Deschid ușa încet și vad ca sunt prima .

     Exersând câteva mișcări ceilalți își fac apariția odată cu Blue și profesorul.
     Începem sa creem coregrafia și parca nimic nu prinde contur.

Blue:Angel. Ești bine?ma întreabă Blue îngrijorat
Eu:Da. Trebuie sa repetam.
Blue:Repetam de doua ore încontinuu.

    Imi dau ochii peste cap și continui coregrafia. La o pirueta m-am învârtit prea tare și m-am lovit la picior.Am incnit de durere când mana mea a făcut contact cu locul lovit. Nu am băgat în seama și m-am ridicat. Am căzut înapoi.

Blue:Angel!! Striga Blue și încearcă sa ma ajute. Ma ridic și nu pot călca pe picior. Doare rău.

Blue:Mergem la doctor. Spune el
Eu:Sunt bine. Nu e nevoie!
Blue:Crezi ca ma iau după tine?

      Cu toate ca ma zbăteam, degeaba. E de doua ori cât mine și m-a luat pe sus. Ma urca într-o mașină superba și ne îndreptăm spre doctor.

     După ce m-a examinat mi-a spus ca am piciorul luxact. Nu e de bine.

Blue:Cât timp nu are voie sa danseze?
Doctor:O săptămâna jumate.

Eu:Ce? E imposibil. În cinci zile am concurs!!
Doctor:Îmi pare rău dar nu avem ce face. Vor apărea complicații.

Blue:Angel nu e nimic. Asta e, participam la altul.
Eu:Nu. Nu înțelegi! Am nevoie sa particip!

    Ma ridic și merg într-un picior pana la mașina lui.

Blue:Ce se intampla Angel?.
Eu:Nimic. Doar du-mă acasă.

    Oftează și ma duce la adresa data. Ma lasă acolo după care pleacă dar nu înainte sa îmi spună de o mie de ori sa am grija.
    Cand am intrat m-am pus pe canapea și am cautat videoclipuri de la alte concursuri. Noi avem clar o coregrafie complexa și da riscam și da voi participa. Nu Îmi pasa ce spune doctorul, am nevoie de banii aia.

      Văzând ca sunt singura mai repet coregrafia. Ma doare foarte rău piciorul, trebuie sa merg la farmacie. Comand un taxi care ma lasă în fata.
      Iau niște antibiotice și calmante, multe și ma duc înapoi acasă. Doamne dar doare rău. Mi-au dat și lacrimile.

Austin:Angel! Ce ai pățit?? Striga Austin când ma vede.
Eu:Nimic grav. O lovitura.

Austin:Unde pana mea ai fost cu piciorul asta??
Eu:La magazin.

       Renunță sa mai pună întrebări iar eu ma duc în camera mea. Ma uit la TV pana adorm...

                 (~Peste cinci zile~)

      Mi-am luat costumul pentru dans și am plecat spre sala unde se tine concursul. Nimeni nu știe ca voi participa dar cui ii pasa?

     Odată ajunsa aștept sa  vina rândul meu în întuneric. Blue a început sa danseze pentru ca asa incepe coregrafia, iar când dublura mea se pregătea sa intre am intrat eu facand roata.

    Toată lumea era uimita iar multe aplauze s-au făcut auzite. Blue era șocat și piciorul ma durea foarte tare. La final m-am urcat cu picioarele pe umerii lui și am făcut roată pana jos. Atunci a fost momentul când am crezut ca am rămas fără picior.

     De durere mi-au dat lacrimile însă când mi-am auzit numele strigat am uitat de tot.

Jonas:Plintesaaa!!!! Aud vocea micuțului Jonas strigându-ma.
  
   Aleargă spre mine și era amuzant, mai ales ca era sa cada de vreo trei ori și îl iau pe sus.

Eu:Ce faci printul meu mic?? Îl întreb eu îmbrățișându-l.
Jonas:Ai fost minunata!! Cea mai buna!!

Eu:Mulțumesc!!

      L-am lăsat jos și am simțit niște înțepături în picior.

Eu:Auu...spun eu și îmi dau lacrimile căzând pe jos.

Aiden:Angel ești bine? Striga Aiden apropiindu-se de mine.

   Jonas se uita speriat dar nu aveam ce face. Simțeam ca mor pe loc.
    Un medic și-a făcut apariția și am fost luata pe sus și dusa la un spital. Știu doar ca am adormit ținându-l de mana pe Jonas.

                              #Aiden#

    Cand am văzut ca a căzut pe jos m-am panicat. Am dus-o repede la spital și am așteptat sa vina analizele.

Jonas:Tati.. Plintesa va fi bine?
Eu:O sa fie scumpule. Sper spun eu ultima parte pentru mine.

    Doctorul a venit și nu părea de bine.

Doctor:Pacienta va trebuii operata la picior. L-a avut luxat însă a făcut mult efort, mult prea mult și a dus la consecințe majore.
Eu:Operația nu este periculosa nu?

Doctor: Pot exista complicații însă nu este o operație ușoară. Chiar deloc.
Eu:Aveți grija de ea doctore.

     Acesta pleaca insa primesc un telefon. Numărul nu este trecut în agenda însă răspund.

Eu:Alo?
?? :Sunteți cumva tatăl lui Jonas Malik?

Eu:Da. Ce s-a întâmplat?
?? :Mama lui, Tina Malik a suferit un accident de mașină însă nu a supraviețuit.

    Am rămas șocat și am scăpat telefonul. Jonas nu știa ce se intampla asa ca l-am lăsat cu Blue. M-am dus la etajul cu morga și acolo era Tina. Chiar a murit. Ce ii voi spune lui Jonas?

    Sunt foarte panicat și nu știu ce sa fac. Săracul Jonas... E mic și nu înțelege dar ce pot face?
     După câteva întrebări am urcat sus.

Jonas:Tati ești bine? Ma întreabă micuțul când ma vede.
Eu:Da scumpule. Sunt bine.

Jonas:Mi-e flica pentru plintesa. Poate face buba male și nu tlece.
Eu:Se va face bine. O vei ajuta tu da?

Jonas:Amândoi! Spune el victorios.

     E atât de amuzant și de drăgălaș încât te face sa zâmbești și în cele mai grele momente.

Jonas:Dal tati... Mami când vine?

     Cand am auzit am simțit ca un ciocan mi-a străpuns inima.

Eu:Mami a plecat. Nu știu dacă va mai venii dar sa știi ca te iubește.
Jonas:Atunci de ce a plecat? Întreabă el.
Eu:Pentru ca îți este mai bine fără ea.

Jonas:Tu nu vei pleca?
Eu:Niciodată.

Jonas:Te iublesc tati! Spune luandu-ma de gat.
Eu:Și eu te iubesc.

    I-am zâmbit și ne-am așezat pe scaune. Jonas a adormit în bratele mele. Mititelul.. E obosit.

----------------------------------------------
     Încă un capitol drăcușori. Sper sa va placa. Daca aveți idei lăsați un comentariu.

    NU știu când voi mai posta pentru ca trec printr-o chestie mai delicata. Sper sa ma înțelegeți. Va iubesc ♥️😬