My Demon I

16. Fizică

Privirea mea scana holul si cauta camera lui Adam. Deveneam tot mai speriata si nu numai pentru ca ar putea sa ne prindă. Stiam ca băieții sunt jos, în special Harry, însă tot ma temeam. Aveam o lanterna cu care analizam coridorul stramt, unde cel puțin 7 camere se aflau si mai era inca un etaj.

Pereții erau vopsiti intr-o culoare de piersica foarte deschisă, ușile erau din lemn lacuit. Pe tavan era o lustra , acum stinsa , lucru care imi îngreuna găsirea camerei lui Adam. Pistolul meu stătea ascuns în cizmele negre până la genunchi din piele întoarsă si cu toc , pe care regret ca le-am luat, pentru ca o mare porțiune din podeaua acestei case conține gresie si parchet. Aproape nici urma de covor.

Am observat ca o ușă era crăpată si am înaintat silentios pe covorul care există din fericire pe hol. Mâinile mele au împins silentios ușa. O veioza lumina vag camera, un dulap cu trei usi pe sina se întindea pe mai mult de jumătate din peretele drept. Doua dintre usi aveau oglinda , însă cealaltă era perfect albă, la fel ca și restul dulapului.

Aici, pereții erau albi , iar mobila era gri cu negru. Pe biroul situat lângă dulap am observat niște caiete , un suport de pixuri , o lampa si ceva care mi-a tăiat răsuflarea.

O poza cu mine si cu el din prima zi de școală , de pe hol, atunci când cautam sala de chimie. El era lângă mine si era încruntat jucăuș. Poza asta cel mai probabil este facuta de cineva pe ascuns. În partea stângă se afla un semineu cu telecomanda , iar pe pereți se aflau tablouri cu el si familia lui, postere, chiar si tablouri pe panza cumpărate.

Am țipat silentios când am auzit ușa cum s-a închis si m-am intors brusc, încercând să nu scot arma de la spate.

I-am intalnit privirea confuză a lui Adam. Nu părea speriat, deci sigur nu ii auzise pe băieți.

- Pot să știu si eu ce cauti aici la ora asta?

M-a intrebat cu nedumerire în glas si am incercat sa gasesc o minciună bună. Nu făcusem scenariul înainte.

- Ăăă.. Am venit sa te intreb ceva de proiectul de la ..chimie.

M-am balbait repede.

- La 2 noaptea? Oricum , stii de atacul ala terorist si ca nu se face scoala doua zile, nu?

Am ridicat din umeri. Apoi m-a lovit ca o palmă , realitatea.

Eu eram speriată de Adam. Acum , ar fi putut să îmi facă orice. Nu ca as mai fi virgină dar tot nu imi surade un viol, mai ales cu Harry la parter. Am înghițit fără să vreau in sec si am sperat ca nu observa, însă a facut-o.

- Rose.. eu .. imi pare r-

- Nu spune nimic, nu trebuie.

L-am întrerupt eu repede.

- Ba trebuie. Rose , eu iti pot oferi mai mult decat Harry. Harry e un nesimțit si un nemernic. O sa te înșele , asta dacă nu chiar o face. Iti zic eu Rose. Pot să îți ofer mai mult, te pot iubi frumoaso.

Mi-a spus lipindu-ma de ușa si am suspinat când si-a apropiat fata de a mea. Nu puteam sa tip , el nu trebuia sa stie ca mai este cineva cu mine.

- Nu, Adam. Nu înțelegi. Si nic nu trebuie. Vom ramane prieteni si vom vorbi doar strictul necesar pentru ca eu nu o sa trec niciodată peste faza de la dulapuri, bine?

Asteptam un răspuns, însă s-a încruntat la mine si in urmatoarea secundă m-a sărutat. Nu ii răspundeam, iar senzatia era dezgustătoare. Ma asteptam sa ma sărute si sa ma lase in pace, însă m-am trezit ca bajbaie sa imi dea jos geaca de piele. L-am împins rapid de pe mine speriată si am fugit din camera lui , auzindu-l cum vine după mine. Nu puteam sa cobor la parter. I-ar fi văzut pe ceilalți.