Crazy Love

Cap 5. Un admirator secret

              Bianca POV

Plina de nervi e putin spus pentru a descrie starea mea de acum. Dupa discutia mea in contradictoriu cu Chad, ziua pur si simplu se anunta proasta. Cine ar fi crezut ca un tocilar se poate mentine atat de mult pe pozitii ca el? Eu in mod sigur nu. Pe langa faptul ca mi-am pierdut o ora incercand sa-l conving pe ochelaristul ila sa-mi dea cheia, fara succes de altfel, tocmai imi dau seama ca eu nu am luat pranzul si imi este o foame de lup. Sunt si mai nervoasa acum ca stiu ca nu am avut timp sa mananc din cauza lui. Ahh, imi vine sa-i rup beregata. Dar am eu alte planuri pentru el. O sa-i para rau ca a indraznit sa ma refuze. 

-Domnisoara Evill puteti continua discutia mai departe?

Prinsa in gandurile si problemele mele nu mi-am dat seama ca Miss Angel, incearca sa imi atraga atentia. Doamne ce umilitor. 

-Da doamna, ma scuza-ti. Puteti sa mai repetati odata intrebarea?

-Bianca nu stiu ce se intampla cu tine, dar la orele mele trebuie sa fi atenta. Nu tolerez un asemenea comportament in clasa mea. Sa inteles?

De obicei am gura mare, dar stiu ca e vina mea de data asta asa ca prefer sa tac.

-Da doamna imi pare rau.

Cel putin ma bucur ca nu mi-a mai acordat atentie dupa aceasta mica "disputa". Desi fizica nu este o materie la care sa ma pricep, trebuie sa recunosc ca profa e intelegatoare si de obicei ne pune sa facem proiecte si nu ne da teste. Bineinteles ca parteneri mei au fost intodeauna unul din tocilari. Doar nu am de gand sa invat si sa lucrez eu. Si da am o mare problema cu tot ce inseamna numere. Pur si simplu nu pot pricepe.

Privesc in clasa si imi dau seama ca cei mai multi dintre colegii mei inca mai rad pe sub barba pentru ca am fost mustrata de profa. Cateodata ii urasc asa mult pe toti. Cred ca ma cunosc , dar de fapt nu au nici cea mai mica ideea cum sunt cu adevarat.

Pentru restul clasei am incercat sa fiu cat de cat atenta chiar daca nu am inteles mare lucru. Inainte sa-mi dau seama ora se incheie si stiu ca trebuie sa ma pregatesc de antrenament. Mai sunt fix trei zile si o saptamana pana la meciul de fotbal si majoretele trebuie sa fie pregatite. Coreografia trebuie sa fie perfecta. Am decis ca anul ista sa optam pentru muzica hip-hop. E ceva nou pentru noi si pentru mine chiar deoarece de obicei obisnuiesc sa folosesc remixuri pop si dance. Ce? Mi se par colorate si foarte optimiste. 

Ma indreapt rapid spre vestiar pentru ca imi dau seama ca am intarziat ingrozitor. Aproximativ 15 minute pentru ca a trebuit sa mananc repede o banana sa imi treaca foamea. Poate pentru uni 15 minute nu e mult, dar pentru mine punctualitatea e cel mai important aspect. Mai bine mai devreme cu trei ore decat mai tarziu cu o secunda. 

Deschid usa micuta a vestiarului si ma indrept spre dulapul destinat mie. Nu apuc sa-l deschid de tot ca un biletel mic scris de mana cade jos. Ce ciudat. Oare ce o fi asta? Curioasa din fire primul lucru pe care l-am facut a fost sa il iau de jos sa il citesc, nici nu apuc sa-l deschid ca o voce isi facea simtita prezenta.

-Mai aveai de gand sa intarzi mult? Nu prea iti sta in fire sa intarzi. Esti bine?

Maria, una din cele mai bune majorete pe care le-am vazut. Nu atat pe partea artistica, cat pe partea acrobatica. Zau, nu are oase in corp. Mai elastica decat un elastic. Dar de asemeni si cea mai mare barfitoare din scoala. Deocamdata prefer sa pun biletelul la loc in dulap si sa imi iau rucsacul si sa ma pregatesc de antrenament. Am timp de rezolvat mistere mai tarziu. Oricum nu am nevoie de alte probleme in viata mea momentan. 

-Sunt bine. Hai sa mergem Maria. E toata lumea pregatita?

-Da, dar avem o mica problema.

Nu, nu te rog nu alte probleme. Chiar nu mai am chef de asta.