Crazy Love

Cap13. Meditatii

-Mie mi se pare o idee proasta. Zau chiar nu am nevoie de el. Ma voi descurca singura.

Chiar cred in sansa mea. Daca Chad nu vrea sa imi dea cheia, atunci voi gasi o alta solutie. Nu am de gand sa ma milogesc. Si chiar asta incerc sa-i explic lui Belle. Dar nu, ea nu intelege. Si mai rau, ma convins sa incerc o alta metoda. O metoda stupida, care stiu ca nu va da roade. Nu stiu cum de m-am lasat convinsa. 

Acum eu si Belle stam, in masina ei, in fata casei lui Chad. Planul ei maret consta in faptul ca ma voi duce la Chad intr-o fusta mini si il voi ruga frumos si suav sa imi dea meditatii, altfel spus, voi incerca sa il seduc. Din punctul ei de vedere baieti sunt mai usor de abordat atunci cand vad mai multa piele. Aici nu am cum sa o contrazic. Dar problema e ca nu ma simt bine facand asta. Preferam mai mult sa il torturez, era mai usor. Asta pare ciudat si ma face sa ma simt ieftina. Dar cumva Belle ma convins. Asa ca uite cum eu si ea stam aici duminica dimineata, dupa o seara cu putin somn si dupa o petrecere. Trebuia sa stiu ca Belle la betie are cele mai proaste idei. 

-Bianca, e incredibil cum poti fi asa de transparenta cateodata. Jumatate din baieti din scoala sunt morti dupa tine si totusi nu stiu cum ai putut pana la varsta asta sa nu inveti nimic despre ei? 

-Stiu Belle dar nu ma simt bine facand asta. Nu e vorba de el, e vorba de mine.

Poate sunt nebuna dar am sperat sa termin liceul fara drama. Mai exact fara drama pe care ti-o provoaca baietii. Prefer sa termin liceul linistita, in glorie as adauga, si de abia la colegiu sa incep sa dau o sansa baietilor. Atunci voi avea sansa sa gasesc un baiat matur, nu un pustan de liceu care doar va vrea sa se culce cu mine si pe urma sa ma lase. 

-Nu imi spune ca tie frica de el?

Frica mie? Niciodata nu mi-a fost frica de ceva sau cineva. Sau cel putin nu voi recunoaste asa usor.

-Normal ca nu. Uiti cu cine vorbesti. Sunt Bianca Evil. Nimeni nu ma sperie pe mine.

-Ma bucur sa aud asta. In ultimul timp Bianca nu prea mai esti tu insuti. Stiu ca ai ceva probleme dar te comporti ciudat. 

Ma multumesc doar sa ma uit ciudat la ea. Nu intelegeam ce vrea sa spuna cu asta, dar stiam ca pe de-o parte are dreptate. Inca de cand am aflat ca pic la matematica, problemele se tin scai de mine. Nici nu apuc sa rezolv una ca o alta gramada se ridica. Cu competitia dintre licee, in care mie rusine sa spun in ce hal am pierdut, si cu Mickey si Daniel comportandu-se ciudat la adresa mea, am fost distrasa de la adevaratul meu gol. Am neglijat faptul ca pic la matematica. Mai am doar trei saptamani si stiu ca fara Chad sunt pierduta. 

-Nu stiu despre ce vorbesti. Nu ma comport ciudat.

Cu asta fiind spus, cobor din masina si ma pregatesc sa bat la usa mare de stejar. Dar nu inainte ca Belle sa ma strige.

-Bia?

Ma apropii rapid spre masina, curioasa sa vad ce sfat are acum pentru mine dar cuvintele ei ma lasa in ceata.

-Intr-o zi Bia cineva va reusi sa iti derame zidurile alea imense. Iti faci prea multe griji incercand sa fii perfecta, incat nu vezi ca nimeni nu e perfect si viata nu e asa grea atunci cand ai pe cineva cu care sa o imparti. 

Complet surprinsa, doar am cascat ochii larg la ea. Nu cred ca Belle mi-a spus vreodata ceva asemanator cu asta.

-La ce te referi?

-La faptul ca nu stii ca ceri ajutor. Nu ai incredere in nimeni. Daca ai fi avut si ne-ai fi lasat pe Misty si pe mine sa te ajutam de la inceput nu ai mai fi avut atatea probleme. 

Cu asta doar porneste masina lasandu-ma sa ma uit uimita dupa ea. Zau fata asta e asa ciudata cateodata. Normal ca nu am nevoie de ajutor. Sau prieteni. Bine, cateodata am.