Cap 8. Un strop de speranta

1.7K 87 6
                                    

                              Bianca POV

"Dar nu te ignor...pur si simplu nu am chef sa ma cert cu tine acum".

Recunosc ca mica dovada de insistenta din partea lui Daniel ma cam suprins. Nu prea stiu sincer cum sa reactionez. Si in plus el ma uraste, stiu asta. II se citeste dispretul in privire de fiecare data cand ma priveste.Cat despre mesajul pe care am decis sa i-l trimit am decis ca cel mai bine e sa fiu onesta. Bine recunosc ca nu e chiar adevarat. L-am ignorat, dar am spus si adevarul pe de-o parte. Ceva imi spune ca intentiile lui nu sunt tocmai curate. Cred ca ar fi bine sa aflu ce vrea si sa termin cu asta odata. Nu am timp de complicatii acum.

Dar nu apuc sa tastez urmatorul mesaj ca imi apare un nou mesaj de la el.

"Cine a spus ceva de cearta? Nu sunt chiar atat de rau pe cat ma crezi tu. "

Da, sunt ferm convinsa. Are impresia ca eu m-am nascut ieri si sunt proasta?

"Lasa prostiile. Ne cunostem prea bine ca sa crezi ca ma las pacalita de tentatii asa ieftine si proaste...zi-mi ce vrei?".

Da recunosc ca am fost iar prea dura. Cred ca e ceva in neregula cu mine. Ma transform intr-un monstru nu gluma. Nu stau prea bine cu stresul in ultima perioada. Dar din fericire nu am mult de asteptat dupa raspunsul lui, a venit relativ repede. Nu ca asteptam ca el sa imi raspunda pentru ca eram curioasa. Desigur ca nu. NU. La dracu asa e, chiar eram curioasa.

"Sunt surprins de faptul ca ma consideri o tentatie, placut surprins as adauga. Cat despre ce vreau daca as spune ca te vreau pe tine, m-ai crede?"

Am citit mesajul de cel putin trei ori. Ma vrea pe mine? In ce sens? Niciodata nu poti fi prea sigura cu baiatul ila. Daniel mereu iti da impresia ca fiecare vorba de a lui are doua intelesuri. Dar trebuie sa recunosc ca ceva ciudat se petrece aici.

"Am precizat ieftine si proaste... asta nu ai mai citit? Si nu, nu te cred."

Bine, recunosc ca iar stateam ca pe carbuni incinsi , curioasa sa vad ce imi mai raspunde. Dar nu a durat mult. Chiar tasteaza repede nu am ce zice.

"Mult succes la intalnirea de maine seara. Un mic sfat totusi ca sa iti arat buna mea credinta...sa nu ai incredere in Mickey. Noapte buna"

Poftim? Ce a vrut sa insemne asta?

"De unde stii tu de intalnirea mea? Si ce vrea sa insemne sfatul tau?"

Dar nici un raspuns de data asta. Stiam ca e inca online pe facebook si totusi nici macar un mic semn. Dupa ce am asteptat inca o jumatate de ora ca poate poate imi va raspune mi-am dat seama ca nu e cazul. Va trebui sa aflu eu despre ce e vorba.

Dupa ce am stat majoritatea noptii treaza gandindu-ma la ce sa referit Daniel sau daca macar pot avea incredere in el, mi-am dat seama ca dimineata a venit relativ repede. Dupa un dus rapid si mult anti-cearcan aplicat, m-am grabit sa ma imbrac de scoala. Azi e mult mai calduros decat ieri asa ca o rochita se potriveste minunat. Dupa ce imi aranjez parul cu multa migala si imi aplic mascara si rujul ma duc sa mananc ceva rapid de dimineata. Nu e ca si cum am mult timp pana tata e gata sa ma duca la scoala. O la dracu!!! Cum o sa le spun eu parintilor mei ca am o intalnire in seara asta? Tata mi-a spus mereu ca baietii sunt o pierdere de timp si ca niciunul nu merita atentia mea. Nu va fi de accord cu Mickey. Cum de nu m-am gandit la asta mai inainte?  Am nevoie urgent de o solutie.

-Esti gata draga mea?

Vocea tatalui mei intradevar ma sperie groaznic. Eram prea prinsa in gandurile mele ca sa imi dau seama ca e cineva in spatele meu.

Crazy LoveUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum