Crazy Love

Cap 4. Confruntarea

           Chad POV

-Chad, Chad...trezeste-te. Uite mama mi-a cumparat o papusa Barbie. 

Vocea surorii mele ma trezeste aproape in fiecare dimineata. Eliza are cinci anisori, dar este cel mai dulce copil pe care l-am vazut. Cu parul blond auriu si ochii verzi-caprui, nimeni nu ar banui ca suntem frati. Nici macar nu semanam. 

-E foarte frumoasa. Dar imi spui si mie de ce nu are par? Si de ce are hainele rupte?

Da e o dulce, dar si un dracusor impielitat. Nimic nu resista in mainile ei mai mult de cateva minute. Macar apreciez ca nu plange atunci cand jucariile ii sunt stricate. Asta da e un bonus.

-Poi mama vorbea aseara la telefon cu matusa Anzi.

O asta nu e de bine.

-Matusa era suparata, si mama a spus ca blondele proaste merita sa fie lasate fara par. Barbie nu stie sa vorbeasca si sa mearga, deci este o blonda proasta. Nu merita sa aibe par.

Desigur. Dumnezeule. Mama trebuie sa invete sa nu isi mai dea telefonul pe speaker atunci cand vorbeste cu matusa Anzi. Eliza e la varsta la care prinde tot foarte repede.

-Eli, mama doar glumea. Blondele nu sunt proaste si in mod sigur nimeni nu merita sa ramana fara par.

Asta nu e chiar asa. Unele persoane o merita foarte mult, dar prefer sa tin asta pentru mine. Eli inca mai crede Mos Craciun si zane, nu vreau sa fiu eu cel care ii arata ca viata nu e roz bon-bon.

-Si Eli de cate ori ti-am spus ca nu mai asculti la usa. Cum ne-a fost vorba?

-Imi pare rau Chaddy. Promit ca nu mai fac.

Ma uitam in ochisorii mari si rugatori. Zau, n-ai cum sa spui nu? In ultimul timp si-a facut un obicei de a asculta la usa. 

-Asa ai spus si ultimele cinci datii. Daca se mai intampla odata nu iti mai cumpar ciocolata timp de o luna. Promite-mi ca nu mai faci!

Bine, asta nu e adevarat, dar cineva trebuie sa fie si dur in anumite momente. 

-Promit Chaddy, te rogggg. 

-Bine , vin-o si pupa-ma acum. Tu mereu imi faci ziua mai buna.

Nu dura mult ca practic sa aruncat in bratele mele. 

Presimt ca azi e o zi magnifica pentru mine.

           Bianca POV

-Deci mai spune odata. Cum il cheama pe ochelaristul ila? 

O intreb pe Misty in timp ce deschid usile mari ale liceului.

-Chad Right sau Bright, nu mai stiu exact. Dar Chad e sigur. Informatorul meu mi-a spus ca are cheile de la dulapul profesorilor. Nu stie exact unde le tine, dar spunea ca Chad nu e un tocilar tipic. Nu mai tin minte exact, dar spunea ca tipu are un caracter de neclintit.

Informator? Da ce esti tu? Politia Romana?

Desi in general nu imi place sa accept ajutor, azi am fost nevoita. Misty cumva poate face rost de tot ce ai nevoie in scoala asta. Are ceva cunostinte. Nu vreau sa stiu cum de le are. E mai bine sa nu intreb. Ma pot baza pe faptul ca nu va spune nimic despre situatia mea, sa-i spunem precara, la matematica. Intodeauna a stiut sa-si tina gura cand a trebuit.

-Ce ora ai acum? Ma intreaba in timp ce imi iau cartile din dulap.

-Biologie din pacate. Ne vedem la pranz. Mersi Misty. 

Caracter de neclintit? Asta pentru ca inca nu ma cunoscut pe mine. Nimeni nu imi spune mie nu. Adica cat de greu poate fi? Ma duc si ii spun sa mi le dea. Daca nu vrea cu frumosul, atunci poate voi lasa bani sa vorbeasca. Toata lumea stie ca bani au o voce puternica. Daca nici asa nu merge, atunci apelez la planul C, ii fac viata un cosmar.