Miraculous: Red Riding Hood

6

Marinette

Ceaiul era gata, iar Adrien aștepta explicații, lui Tikki îi era foame, iar eu nu știam ce să fac??? Să îi spun adevărul??? Cât să îl mai mint??? El a fost atât de bun cu mine... Nu ar fi drept să îi fac asta... Până la urmă nu așa ar proceda o fire, cum să spun mai aleasă, mai nobilă, mai regală!!!
Șirul gândurilor îmi este întrerupt de vocea blândă a lui Adrien...
A: - Marinette?! Domniță?? Ești bine???😕🙁
Eu: - Da, scuză-mă! Am multe pe cap! Acum, spun turnând lichidul auriu în ceștile de porțelan, ți-am promis niște răspunsuri la întrebările pe care le ai..🙂🙂🙂😀
A: - Da... În regulă! Cum de ai știut că pe ramura aceea se află un con de brad? Cum ai reușit să vorbești cu acea haită??? Cum de ai găsit-o pe Lila??? Cum de mereu ești așa de secretoasă și mereu atât de atentă?? De unde ești cu adevărat?? Ce ești cu adevărat??? De ce ai rămas atât de îngrozită după ce ai venit din pădure cu Lila??
M: - Doamne! Cât de multe întrebări zac înăuntrul sufletului!😏😏😏 Am să îți răspund pe rând, dar alcătuind o povestioară... Numele meu este Marinette Dupain-Cheng... Părinții mei sunt negustori, veniți din Imperiul Chinez, China, până aici... Eu sunt o fată aproape normală, doar că am un mic secret! Totul a început când aveam vârsta de 7 ani, adică acum 10 ani... Eu și părinții mei, eram pe malul raului Huang He, cel mai vestit pentru fertilitatea sa din China... Mă plimbam încet pe mal, privind cum peștii se jucau în pace în frumoasa apă cristalină... Cum mă plimbam eu, zăresc un animal, era înconjurat de o aură misterioasă, iar după el alte 5 lumini în diferite culori... Nu mai văzusem niciodată așa ceva, așa că am urmat animalul, mergând încet spre desișul și locul de izvorâre al marelui râu... Încet, încet mă afundam tot mai tare în desișul, ce părea mai mult a fi o pădure... La un moment dat, am văzut cum animalul înconjurat de lumină nu mai înainta, oprindu-ne într-un luminiș. Acelei  creaturi îi era blocată lăbuța sub o rădăcină de copac... De mică, mama, care e chinezoaică pură, m-a învață că dacă ajuți un animal, acesta îți va răsplăti fapta cea bună mereu... M-am apropiat încet de el, el uitându-se fix în ochii mei, m-am apropiat de lăbuța sa, deși acest animal era înconjurat de  aura și îl puteai vedea prea clar... M-am chinuit minute în șir încercând să îl eliberez, iar într-un final am reușit... După ce a fost liber, aura creaturii a dispărut, rămânând doar animalul. Era o licornă... Auzisem din poveștile istorisite de mama, că există astfel de creaturi, iar când întâlnești o astfel de ființă incredibilă, o să îți dăruiască ceva nespus de prețios, dar nu crezusem până atunci... Această licornă îmi dăruise ceva ce nu mai văzusem... Era ceva ce doar unei ființe umane cu suflet curat poate dobândi.... Era ceva imens, ce pe parcurs am reușit să controlez...😶😶😶😶😶
A: - Ce este???
Eu: - Este darul... Este darul magiei! Adică pot să vorbesc cu animalele, să mă preschimb într-unul, să trăiesc alături cu natura, adică, pot să fac magie cu natura, să vindec... Am puterea elementelor... Sunt o prințesă a magiei...
A: - Asta e....😶😶😶
Eu: - Îngrozitor... Oribil... Știu... Sunt un monstru...😖😖😖😞😞
A: - Asta e grozav!!!!
Eu: - Serios???😶😶😶
A: - Da! E incredibil, prințesă!!
Eu: - Nu sunt obișnuită cu acest rang...
A: - Stai liniștită! Totul va fi bine! Dar, ce te-a îngrozit așa tare, adineauri??
Eu: - Păi... Păi... E...
A: - Haide, Mary! Adică, Marinette...
Eu: - Oh! Stai! Îmi place să mi se spună așa! Oh!!! Bine... Când am mers în pădure după Lila, am găsit-o într-un luminiș...
A: - Yes! And???
M: - Acolo, a fost cineva sacrificat... Era sânge peste tot... Era oribil... Era înfricoșător... Era înspăimântător...
A: - 😲😳😳😳😳😳😳🤪😳😳😳🤪😳
Eu: - Adrien, Ești bine??
A: - Dar, cum??
Eu: - Am întrebat-o pe Lila... Nu știe... Dar, am să găsesc făptașul... Din câte am înțeles de la Lila, este un lup de dimensiuni uriașe, doar eu îl pot opri...
A: - Și să îți pierzi viața... Lupul este prea periculos!!
Eu: - Conține magie neagră... Dar, tu de unde ști???😕😕😕
A: - Am presupus!
Eu: - În fine... Este destinul meu...
A: - Și ce o să îi faci??😲😲😲
Eu: - Am să-l eliberez de acea magie...
A: - Dacă e atât de mare cum spui, înseamnă că are multă magie...
Eu: - Da... Sper să fie bine....😞😞😞😞😞😞😞😞
A: - Tu ești prințesa mea și totul va fi bine!!😏😏😏😏
Eu: - Mulțumesc...
Spun și iau o înghițitură de ceai... Lup, mare, nou, ciudat... Mare, nou.... Mare... Lup... Ceva e putred la mijlocul acestei povești.... Lup... Lup... Lup.... Mare... Nou!..🤔🤔🤔🤔 Simt că ceva nu e la locul lui... Lup... Sânge... Nou... Mare...
A: - Mary!?😕😕😕 Marinette! Marinette!!! Mary!!!
Eu: - Sânge!!! Aaaa! Adrien!!! Scuze eram prinsă în gândurile mele!😞😞😞😅😅😅😅
A: - Am văzut! 😂😂😂 Ce s-a întâmplat?
Eu: - Nimic!😞😏
A: - Mary se vede pe fața ta că nu ești bine...😕😕😕😏😏😏😏
Eu: - Ămmm. Păi...
A: - Haide! Spune-mi! Ști că poți avea încredere în mine!😏😏😏
Eu: - Gândește-te puțin la ceea ce o să-ți spun acum... În pădure a fost sacrificat un om, mai exact o fată! Lila, mi-a spus că urmele de labe care erau pătate de sânge erau de lup... Un lup...  Un lup, mare, furios, înfiorător... Un lup nou, în pădurea asta....🤔🤔🤔🤔
A: - Ce deduci din chestiile astea???😕😕😕😕😕😕
M: - Cred... Cred... Eu cred...
A: - Ce anume??
M: - Eu cred că devină este Wolf Noir!!!🙁🙁🙁🙁😟😔😔😔😶😶😶😶😶😶😶😶😶😶😶😶
A: - ...