Dau cu ochii de o femeie șatenă,cu ochi verzi,buze mari și la fel de înaltă ca și mine.E îmbrăcată într-o pereche de blugi închiși la culoare,un maieu negru,o pereche de botine negre cu toc înalt și o geacă de piele.
Se apropie de mine și începe să mă studieze. Devin puțin agitată pentru că nu sunt obișnuită să se apropie cineva atât de mult de mine. Mă îndepărtez ca mai apoi să o aud spunând:
- Arăți exact ca el..nu pot să cred că din vina ta eu nu am avut o familie atât de mult timp.
Spune și se uită cu mânie la mine,mârâind după fiecare cuvânt scos.
- Cum adică? Stai că nu înțeleg nimic.
- Nu îmi spune că tăticul tău nu ți-a spus că ai o soră.
Rămân mută și încerc să pun cap la cap lucrurile și să nu am o scăpare nervoasă.
- Da,ai o soră.Aceea sunt eu. Din vina ta mama a murit!! Din vina ta tata m-a alungat din casă!! Din vina ta am fost nevoită să trăiesc pe străzi și să ajung crescută de o haită de vârcolaci din New Orleans!! Când mi-a spus Klaus că trebuie să îmi prezinte pe cineva,nu mă așteptam să îmi văd sora. Nu pot să cred că din vina ta tata nu ma vrut!!
Spune arătând cu degetul spre mine,cu ochii galbeni și colții ieșiți. E hibrid și ea.
- Uite chiar îmi pare rău.Nu știu de ce nu te-a mai vrut,dar sunt sigură că dacă te va vedea acum îi va părea....
Nu reușesc să termin propoziția pentru că îmi simt pieptul străpuns de mâna ei. Simt cum mâna ea îmi masează inima cu un rânjet pe față,ca mai apoi să mi-o scoată din cutia toracică.Simt cum toată viața se scurge din mine,iar tot ce mai aud,e vocea lui Klaus strigând:
- NUUUUUU!! Cum îți permiți?
Apoi totul e negru,nu mai simt nimic,nu mai văd nimic.Tot ce știu,e că am murit,chiar înainte să îmi încep viața.
Perspectiva lui Klaus
O văd cum cade pe podea cu ochii lipsiți de viață,în momentul acesta nu mai pot să respir și o furie cumplită mă cuprinde.Mă întorc spre Hayley cu lacrimi în ochi și o prind de gât ridicând-o în aer.
- De ce ai făcut asta?Cum îți permiți să îmi iei și ultimul lucru pe care îl iubeam?
- Așa cum ea și-a permis să îmi i-a ceea ce iubeam,așa mi-am permis și eu!!
Scapă din strânsoarea mea și pleacă. Mă duc la Jose și o i-au în brațe.Lacrimile crează cascade pe obrajii mei și suspinele nu întârzie să apară. Acesta e blestemul meu..ucid tot ce iubesc.Simt prezența cuiva în spatele meu și mă întorc,lăsând trupul fără vlagă a lui Josephine pe podea.
Îl văd pe Elijah cu lacrimi în ochi,apoi acesta mă îmbrățișează.
- Îmi pare atât de rău frate.
- Protejează tot ceea ce iubești Elijah,ca într-o zi,să nu se facă scrum.
Îi spun acestea și plec la mine în dormitor. Mă uit pe fereastră și o văd pe Hayley plângând. E distrusă,iar acum și eu sunt. M-a distrus din nou.
Nu pot să cred cât de naiv pot fi,cât de idiot să fiu să mă atașez din nou de cineva și să distrug acea persoană din nou.
Gândul că trebuie să îi anunț fratele îmi face pielea de găină. Scot cadavrul lui Jose din birou și îl duc în camera mea și îl chem în biroul meu,iar când ajunge îi spun să se așeze.
- Ce s-a întâmplat șefu?
- Trebuie să îți spun ceva..sora ta..
- Ce s-a întâmplat cu sora mea?E ok?
Spune îngrijorat ,iar eu nu îmi mai pot stăpâni lacrimile.
- A..a murit..
- Ce?..Nu,nu e posibil! Cum?
- A fost împușcată în cap de către unul din angajați care lucra pentru un dușman,apoi i-a dat foc.. M-am ocupat eu de el.
Nu mai spune nimic și pleacă din birou trântind ușa.
Am mai ruinat o viață,un suflet,o familie..
Plec de acasă în pădure.
Ajuns acolo,îmi vărs toată furia pe animalele de acolo,până simt miros de sânge uman.Arunc căprioara de lângă mine și pornesc spre zona de unde vine mirosul.
Acolo dau de un sat mic plin de oameni.Fără să mă mai controlez încep să ucid pe toată lumea. De la bătrâni la copii. Simt cum colții străpung pielea fină și fragilă a unui tânăr,ca mai apoi să îmi umplu gura de sânge,hrănindu-mă.
După ce tremin cu toată lumea,adun toate cadavrele la un loc și le dau foc.
Văzând toate acele cadavre arzând,îmi amintesc de zilele când ne-am transformat prima dată,cum ucideam pe toată lumea fără să ne pese de consecințe.
Zâmbesc în colțul gurii apoi plec de acolo,încă plin de furie.
Ajung la ieșirea din pădure,unde dau de o fată blondă cu ochii albaștri.
Când mă vede,fuge. E rapidă,se pare că e vampir.Plec repede de acolo și când ajung acasă,intru în dormitor și văd că trupul lui Jose a dispărut. Găsesc un bilet pe pernă unde scria că Hayley a duso departe pentru că e dreptul ei să își înmormânteze singură sora.
Strâng biletul în pumn nervos și merg să fac un duș.
După duș mă pun în pat și încep să mă uit intens la tavan,observând că pe tavan e pusă o poză. Mă ridic și o i-au,iar acolo era o poză cu Jose și cu mine. Ea era lângă mine trează,iar eu dormeam cu capul în brațele ei. Oare când a făcut poza? Zâmbesc la gândul că am măcar o poză cu ea,apoi pun poza în sertarul de la birou. Mă pun din nou în pat și adorm cu un mic zâmbet pe buze.
Hei guys,scuze că a durat așa de mult să postez,și că e scurt,dar următorul va fi mai lung și poate plin de alte surprize. Sper că va plăcut! Kisses.
