Max:Ti-a fost dor de mine?
Thalia:Mhm..spune cu o voce groasa..ce ma face să înnebunesc.
Max:Și mie mi-a fost tare dor de tine. Spun și ea își lipește buzele de ale mele, luându-mă prin surprindere.
Max:Ce ai făcut cu Ally?
Thalia:Nimic special. Am vorbit despre diverse chestii, munca si altele. Imi era dor de ea.
Thalia:Tuu..ai terminat treburile?
Max:Da...
Thalia:Si..ce ai găsit?
Max:Cel care ți-a tăiat frânele de la mașina este femeie, nu bărbat.
Thalia:Așa mi-a spus si tata mai devreme.
Thalia:Te gândești la cine ma gândesc și eu?
Max:I-am pus pe oamenii mei sa cerceteze daca e ea sau nu. Vom afla.
Max:Nu te mai gândi la asta acum.
Thalia:Te vad cam nervos..ești bine ?
Max:Sunt ok..
Thalia:Dar nu bine. Ce s-a întâmplat?
Max:Nimic..doar m-am întâlnit cu fratele meu si mna..nu prea ma înțeleg cu el.
Thalia:A-Arron? Spune si simt din vocea ei ca ceva nu e in regulă.
Max:Da, de ce?
Thalia:Fusese la sala mai devreme, căuta pe cineva. Spune cu vocea stinsă.
Max:Ești ok?
Thalia:Da..doar m-au epuizat cele întâmplate.
Max:Perfect, locul in care mergem o sa te relaxeze.
Thalia:Unde mergem?
Max:Vei vedea, spun zâmbind, iar ea oftează și isi lasa capul pe geam.
In câteva minute ajunsesem.
Max:Thalia..am ajuns.
Thalia:Am ajuns?!
Max:Da. Coboară. Spun si coboram amândoi.
Thalia:Max..e..e..
Max:Iti place?
Thalia:E minunat! Spune si aleargă pe aici, făcându-mă să râd.
Am adus-o intr-un parc, undeva mai retras. Aici vin ca sa ma relaxez.
Max:Aici vin când vreau să fiu singur. Ne vom relaxa împreună.
Thalia:Ador locul asta. Spune si ma ia în brațe, iar eu ii mângâi părul.
Max:Te iubesc!
Thalia:Si eu te iubesc!Thalia povestește:
Thalia:Te rog, Max..las-o așa.
Max:S-o las așa? spune nervos, iar pe mine deja ma apucă nervii.
Max:Thalia..fata aia ți-a tăiat frânele de la mașină. Era să mori. Bine ca am urcat eu in ea, si nu tu. Dacă o va face din nou? Ce crezi că ar împiedica-o să nu mai facă asta?
Thalia:Și ce o sa-i faci dacă o sa o prinzi? O s-o răpești? O să dai în ea? Ce o sa ii faci? întreb deja exasperată.
Max:Desigur că nu. Însă trebuie să știe că noi am aflat despre asta, ca sa nu o mai facă inca o data.
Thalia:Bine, tu știi mai bine. Fă ce vrei. Spun și îmi iau geanta de la cuier, iar apoi plec, trântind ușa în urma mea.
De ce nu înțelege omul ăsta că nu mai vreau probleme? Bun, îl înțeleg și pe el ca vrea să ma apere și ca nu vrea să pățesc ceva rău, dar chiar m-am săturat ca ceva rău sa se întâmple. Plus ca Amalia nu a mai fost aici de mult timp, cam de când a avut Max accidentul ăla nenorocit. De ce trebuie să complice lucrurile?
Ma urc în mașină si pornesc spre sală. Am de făcut câteva treburi.Am ajuns la sala, si observ că era aproape toată lumea aici.
Ally:Hei scumpo, bine ai venit.
Thalia:Buna, Ally. Bine v-am găsit. Spun si imi las geanta undeva pe scaun, iar apoi ma așez la o masa, scoțând unele caiete si lucrând la exerciții.
Ally:Ce s-a întâmplat? Nu te-am mai văzut demult muncind. De obicei faci asta când esti deprimata.
Thalia:Sunt bine..doar ca m-am gândit sa-i ajut pe copii cu olimpiada pe care o au la matematică.
Roxanne:Tot cu matematica ai rămas, fato? O să înnebunești de la atâta carte, îți zic eu. spune si doar chicotesc.
Nu ca vreau sa ma laud, dar mereu mi-a plăcut matematica. Mereu am fost prima din clasa si am intrat cu cea mai mare medie pe mate-info, iar acum am ajuns sa fac chiar si programe pe calculatoare. Ba chiar sa-i ajut pe unii copii de la liceu căci au olimpiadele la mate, la care de asemenea am participat și eu.
Ally:Thalia, eu te cunosc. Ce s-a întâmplat? Te-ai certat cu Max? Spune iar eu doar tac.
Ally:Asta e, ce s-a întâmplat?
Max:Nu ca ne-am certat..nu știu ce a fost..dar..Am aflat ca Amalia a fost cea care mi-a tăiat frânele de la mașină, iar el vrea sa-i dea o lecție.
Ally:Amalia? Nenorocita. Asa..si ce-i cu asta?
Thalia:Eu i-am zis sa nu-i faca nimic. S-o lase așa.
Ally:Ești proastă, Thals? Scuze..insa..aici sunt de acord cu Max.. daca nu o va învăța minte, nu se va potoli. Se va lua mereu de tine, de voi. El vrea doar sa te protejeze.
Thalia:Știu asta..Însă..nu mai vreau sa pățim nimic rău. Acum, te rog..lasa-ma sa lucrez la astea. Va veni Anemona după sa le ia.
Ally:Bine, scumpo.
CITEȘTI
You kidnapped my heart ✔️ Vol lV
Ficción GeneralUneori trecutul nu te lasă să trăiești în prezent. Te simți vinovat de toate și părăsit de persoanele cele mai dragi. Îți e greu sa accepți că locul tau nu mai este acolo unde era odată. Dar te întrebi, oare a fost vreodată acolo locul tau? Ei bine...