Prolog

40 1 0
                                    

      Mă afund in noapte. Las întunericul sa devină o parte din mine. Doar așa mă pot asigura că o să scap. Alerg, iar vântul trece repede pe lângă mine. In momente că astea mi-aș dori sa am viteza lui, dar el pleacă și mă lasă în urmă. Mă lasă la mila lui, dar acum știu! Acum știu că nu are pic de milă, așa că nu mă opresc. Alerg! Incerc să mă fac nevăzută printre copaci. Nu știu cum de am ajuns in situația asta și nu știu dacă o sa mai scap.

     Mă pierd ușor în inima pădurii, cu fiecare pas pe care îl fac simt că nu mai am aer, simt că o să cedez. Frunzele se destramă sub tălpile mele, iar frigul îmi intră în oase, dar eu continui. Nu mă pot oprii. Nu acum. Încă câțiva metrii și am scapat, deșii știam că asta e imposibil. Și s-a adeverit, în momentul în care mâinile lui mă trag aproape de el. Atingerea lui este electrizanta. Dar pe cat de mult îmi place pe atât de mult îmi face rău. Se lipește de mine și timpul se oprește în loc. Simt lama rece pe care a apropiat-o de gâtul meu. Îmi țin respirația. El îmi mângâie parul, îmi atinge corpul, iar deodată îmi sărută gâtul. Simt că îmi pierd mințile. În același timp pumnalul lui trasează o crestătură asupra gatului meu. Rochia mea alba este inundată într-o baie de sânge, iar eu mă sting. Dispar ușor, de parcă nu as fi existat niciodată.

     Sper sa va placa aceasta cartea. Plănuiesc că această sa fie prima carte dintr-o serie de 3. De mult timp incerc să-mi  fac curaj să o încep și acum i-a venit timpul. Spuneti-mi ce credeți. Știu că este foarte scurt prologul, dar promit sa vin cu capitole mai lungi în curând. Nu ezitati sa-mi lasa-ti parerile in comentarii.

P.S. La media este Emma.

Scapa cu viață Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum