Scapa cu viață

Capitolul 11

Flashback

In urma cu 3 ani

Din perspectiva lui Aiden

     Zilele frumoase sunt acelea in care stelele ard. Pe fundalul intunecat al cerului ardeau milioane de luminite. Noaptea era atat de vie, nu era nimic obscur la ea cum se intampla de obicei. Presimteam ca vacanta asta va avea ceva special, dar n-as fi ghicit niciodata ce urma sa se intample. Dimineata, cand m-am trezit toate stelele se stinsera, ramanand in urma una singura, cea mai puternica. M-am dat jos din pat si m-am indreptat spre baie. Am rezolvat cu rutina de dimineata si am iesit sa caut un bistro. Vremea era calda iar vantul purta cu el miros de flori ce-mi inunda narile. Parisul a fost alegerea perfecta pentru vacanta de anul asta. Nu cred ca exista un loc mai frumos si mai romantic pe lume. Am gasit repede un bistro si mi-am comandat o cafe au lait si un croissant. Mi-am savurat micul dejun si am plecat mai departe sa descopar orasul. M-am plimbat o vreme, pana cand ceva mi-a captat atentia. O bataie pe o strada laturalnica. Unul dintre baieti era pe jos, iar celalalt era pregatit sa-i aplice o corectie. Am fugit cat de repede am putut spre ei si am intervenit.

     —Heii, ce se intampla aici? Opreste-te!

     — Nu stiu cine esti, dar cred ca nu te priveste, imi raspunse atacatorul.

     — Ba eu cred ca ma priveste, nu stiu ce probleme aveti voi doi, dar nu asa se rezolva lucrurile.

     — Ma faci sa-mi pierd timpul, dar asta nu se termina aici, azi ai avut noroc, spuse uitandu-se la celalalt baiat si pleca.

     Ii intind mana baiatului pentru al ajuta sa se ridice, dar el refuza.

     — Ma descurcam si singur sa stii.

     — S-a vazut.

     — Nu stiu cine esti si nici nu ma intereseaza, n-ar fi trebuit sa te bagi, aveam totul sub control.

     — Eu cred ca ar trebuii sa renunti la orgoliu.

     — Da, cum zici tu, spuse si da sa plece, dar il prind.

     — Stai! Nici macar nu-ti stiu numele.

     — Nu ma atinge, spuse el si ma impinse.

     — Care e problema ta?

     — Nu e treaba ta.

     Pleca, asa ca am luat-o si eu spre hotel. Toata noaptea m-am foit incercand sa adorm, dar nu puteam sa-mi scot din minte ce se intamplase in dupa-amiaza asta. A fost ceva ciudat in intalnirea cu acel baiat, a declansat ceva in mine si trebuie sa aflu ce. Trebuie sa-l gasesc. Trebuie sa ma ajute sa inteleg ce e cu mine. Vacanta asta isi va schimba cursul. Trebuie sa-l gasesc pe el ca sa ma gasesc pe mine. Plec sa ma caut.

     Sper sa va placa capitolul asta, vreau sa va anunt ca in Paris se va desfasura actiunea pentru urmatoarele cateva capitole. Nu uitati sa-mi spuneti ce parere aveti.