Biblia în 180 de zile

Ziua 8

Marcu 4:

[1]Isus a început iarăși să înveţe pe norod lângă mare. Fiindcă se adunase foarte mult norod la El, S-a suit și a șezut într-o corabie, pe mare; iar tot norodul stătea pe ţărm lângă mare.
[2]Apoi a început să-i înveţe multe lucruri în pilde; și, în învăţătura pe care le-o dădea, le spunea:

[3]„Ascultaţi! Iată, semănătorul a ieșit să semene.
[4]Pe când semăna, o parte din sămânţă a căzut lângă drum: au venit păsările și au mâncat-o.
[5]O altă parte a căzut pe un loc stâncos, unde n-avea mult pământ: a răsărit îndată, pentru că n-a dat de un pământ adânc,
[6]dar, când a răsărit soarele, s-a pălit și, pentru că n-avea rădăcină, s-a uscat.
[7]O altă parte a căzut între spini: spinii au crescut, au înecat-o și n-a dat rod.
[8]O altă parte a căzut în pământ bun: a dat rod, care se înălţa și creștea; și au adus una treizeci, alta șaizeci și alta o sută.”
[9]Apoi a zis: „Cine are urechi de auzit să audă.”

[10]Când a fost singur, cei ce erau în jurul Lui, împreună cu cei doisprezece, L-au întrebat despre pilde.
[11]„Vouă”, le-a zis El, „v-a fost dat să cunoașteţi taina Împărăţiei lui Dumnezeu, dar pentru cei ce sunt afară din numărul vostru, toate lucrurile sunt înfăţișate în pilde,
[12]pentru ca , măcar că privesc, să privească și să nu vadă și, măcar că aud, să audă și să nu înţeleagă, ca nu cumva să se întoarcă la Dumnezeu și să li se ierte păcatele.”

[13]El le-a mai zis: „Nu înţelegeţi pilda aceasta? Cum veţi înţelege atunci toate celelalte pilde?
[14]Semănătorul seamănă Cuvântul.
[15]Cei înfăţișaţi prin sămânţa căzută lângă drum sunt aceia în care este semănat Cuvântul, dar, după ce l-au auzit, vine Satana îndată și ia Cuvântul semănat în ei.
[16]Tot așa, cei înfăţișaţi prin sămânţa căzută în locurile stâncoase sunt aceia care, când aud Cuvântul, îl primesc îndată cu bucurie,
[17]dar n-au rădăcină în ei, ci ţin până la o vreme și, cum vine un necaz sau o prigonire din pricina Cuvântului, se leapădă îndată de el.
[18]Alţii sunt cei înfăţișaţi prin sămânţa căzută între spini; aceștia sunt cei ce aud Cuvântul,
[19]dar năvălesc în ei grijile lumii, înșelăciunea bogăţiilor și poftele altor lucruri, care îneacă Cuvântul și-l fac astfel neroditor.
[20]Alţii, apoi, sunt înfăţișaţi prin sămânţa căzută în pământ bun. Aceștia sunt cei ce aud Cuvântul, îl primesc și fac rod: unul treizeci, altul șaizeci și altul o sută.”

[21]El le-a mai zis: „Oare lumina este adusă ca să fie pusă sub baniţă sau sub pat? Nu este adusă ca să fie pusă în sfeșnic?
[22]Căci nu este nimic ascuns care nu va fi descoperit și nimic tăinuit care nu va ieși la lumină.
[23]Dacă are cineva urechi de auzit, să audă.”

[24]El le-a mai zis: „Luaţi seama la ce auziţi. Cu ce măsură veţi măsura, vi se va măsura și vi se va da și mai mult.
[25]Căci, celui ce are, i se va da; dar, de la cel ce n-are, se va lua și ce are.”

[26]El a mai zis: „Cu Împărăţia lui Dumnezeu este ca atunci când aruncă un om sămânţa în pământ;
[27]fie că doarme noaptea, fie că stă treaz ziua, sămânţa încolţește și crește fără să știe el cum.
[28]Pământul rodește singur: întâi un fir verde, apoi spic, după aceea grâu deplin în spic
[29]și, când este coaptă roada, pune îndată secera în ea, pentru că a venit secerișul.”

[30]El a mai zis: „Cu ce vom asemăna Împărăţia lui Dumnezeu, sau prin ce pildă o vom înfăţișa?
[31]Se aseamănă cu un grăunte de muștar, care, când este semănat în pământ, este cea mai mică dintre toate seminţele de pe pământ,
[32]dar, după ce a fost semănat, crește și se face mai mare decât toate zarzavaturile și face ramuri mari, așa că păsările cerului își pot face cuiburi la umbra lui.”