Biblia în 180 de zile

Ziua 25

Faptele Apostolilor 16:

[1]În urmă, Pavel s-a dus la Derbe și la Listra. Și iată că acolo era un ucenic numit Timotei, fiul unei iudeice credincioase și al unui tată grec.
[2]Fraţii din Listra și Iconia îl vorbeau de bine.
[3]Pavel a vrut să-l ia cu el și, după ce l-a luat, l-a tăiat împrejur, din pricina iudeilor care erau în acele locuri, căci toţi știau că tatăl lui era grec.
[4]Pe când trecea prin cetăţi, învăţa pe fraţi să păzească hotărârile apostolilor și prezbiterilor din Ierusalim.
[5]Bisericile se întăreau în credinţă și sporeau la număr din zi în zi.
[6]Fiindcă au fost opriţi de Duhul Sfânt să vestească Cuvântul în Asia, au trecut prin ţinutul Frigiei și Galatiei.
[7]Ajunși lângă Misia, se pregăteau să intre în Bitinia; dar Duhul lui Isus nu le-a dat voie.
[8]Au trecut atunci prin Misia și s-au coborât la Troa.

[9]Noaptea, Pavel a avut o vedenie: un om din Macedonia stătea în picioare și i-a făcut următoarea rugăminte: „Treci în Macedonia și ajută-ne!”
[10]După vedenia aceasta a lui Pavel, am căutat îndată să ne ducem în Macedonia, căci înţelegeam că Domnul ne cheamă să le vestim Evanghelia.
[11]După ce am pornit din Troa, am mers cu corabia drept la Samotracia și a doua zi ne-am oprit la Neapolis.
[12]De acolo ne-am dus la Filipi, care este cea dintâi cetate dintr-un ţinut al Macedoniei și o colonie romană. În cetatea aceasta am stat câteva zile.

[13]În ziua Sabatului, am ieșit pe poarta cetăţii, lângă un râu, unde credeam că se află un loc de rugăciune. Am șezut jos și am vorbit femeilor, care erau adunate laolaltă.
[14]Una din ele, numită Lidia, vânzătoare de purpură, din cetatea Tiatira, era o femeie temătoare de Dumnezeu și asculta. Domnul i-a deschis inima, ca să ia aminte la cele ce spunea Pavel.
[15]După ce a fost botezată, ea și casa ei, ne-a rugat și ne-a zis: „Dacă mă socotiţi credincioasă Domnului, intraţi și rămâneţi în casa mea.” Și ne-a silit să intrăm.
[16]Pe când ne duceam la locul de rugăciune, ne-a ieșit înainte o roabă, care avea un duh de ghicire. Prin ghicire, ea aducea mult câștig stăpânilor ei.
[17]Roaba aceasta s-a luat după Pavel și după noi și striga: „Oamenii aceștia sunt robii Dumnezeului celui Preaînalt și ei vă vestesc calea mântuirii.”
[18]Așa a făcut ea timp de mai multe zile. Pavel, necăjit, s-a întors și a zis duhului: „În Numele lui Isus Hristos îţi poruncesc să ieși din ea.” Și a ieșit chiar în ceasul acela.
[19]Când au văzut stăpânii roabei că s-a dus nădejdea câștigului lor, au pus mâna pe Pavel și pe Sila și i-au târât în piaţă înaintea fruntașilor.
[20]I-au dat pe mâna dregătorilor și au zis: „Oamenii aceștia ne tulbură cetatea; sunt niște iudei
[21]care vestesc niște obiceiuri pe care noi, romanii, nu trebuie nici să le primim, nici să le urmăm.”
[22]Norodul s-a ridicat și el împotriva lor, și dregătorii au pus să le smulgă hainele de pe ei și au poruncit să-i bată cu nuiele.
[23]După ce le-au dat multe lovituri, i-au aruncat în temniţă și au dat în grijă temnicerului să-i păzească bine.
[24]Temnicerul, ca unul care primise o astfel de poruncă, i-a aruncat în temniţa dinăuntru și le-a băgat picioarele în butuci.

[25]Pe la miezul nopţii, Pavel și Sila se rugau și cântau cântări de laudă lui Dumnezeu, iar cei închiși îi ascultau.
[26]Deodată, s-a făcut un mare cutremur de pământ, așa că s-au clătinat temeliile temniţei. Îndată, s-au deschis toate ușile și s-au dezlegat legăturile fiecăruia.
[27]Temnicerul s-a deșteptat și, când a văzut ușile temniţei deschise, a scos sabia și era să se omoare, căci credea că cei închiși au fugit.
[28]Dar Pavel a strigat cu glas tare: „Să nu-ţi faci niciun rău, căci toţi suntem aici.”
[29]Atunci, temnicerul a cerut o lumină, a sărit înăuntru și, tremurând de frică, s-a aruncat la picioarele lui Pavel și ale lui Sila,
[30]i-a scos afară și le-a zis: „Domnilor, ce trebuie să fac ca să fiu mântuit?”
[31]Pavel și Sila i-au răspuns: „Crede în Domnul Isus și vei fi mântuit, tu și casa ta.”
[32]Și i-au vestit Cuvântul Domnului, atât lui, cât și tuturor celor din casa lui.
[33]Temnicerul i-a luat cu el chiar în ceasul acela din noapte, le-a spălat rănile și a fost botezat îndată, el și toţi ai lui.
[34]După ce i-a dus în casă, le-a pus masa și s-a bucurat cu toată casa lui că a crezut în Dumnezeu.