Aerul se simțea din ce în ce mai greu și Ema stătea neputincioasă în mașină așeptând finalul acestei povești de groază.
Sunetul puternic de împușcătură o face să tresară și duce imediat mâna pe portieră. La scurt timp aude și al doilea foc de armă și, speriată de ce e mai rău, sare din mașină și fuge cât de tare o țin picioarele spre motelul de peste stradă.
Urmărește cu atenție ușa pe care a intrat Phil și se duce cu sufletul la gură.
Când intră rămâne fără cuvinte. În colțul îndepărtat al camerei era întins pe jos, într-o baltă de sânge, George. Părea mort.
Lângă pat erau părinții Christinei, însă nu vedea cine este după ei deoarece stăteau aplecați și acopereau totul.
- Christina?! Zice șoptind și se apropie încet. Când cei doi o aud se întorc către fata firavă și speriată. Aceasta îi vede cu lacrimi în ochi și realizează ce se întâmplă.
Încearcă să treacă de cei doi dar este oprită de brațele puternice ale tatălui Christinei.
- Nuuu! Țipă Ema cu lacrimi în ochi și se prăbușește la podea.
Phil o privește și el neputincios, strângându-și sora la piept.
- Îmi pare rău, Ema, spune printre suspine. Am încercat să o protejez.
Sirenele poliției și a salvării se auzeau tot mai aproape. Pe ușă, îndrumați de recepționeră, intră doi polițai cu armele sus.
- Îndepărtați-vă de victimă, spune unul dintre ei. Părinții Christinei o iau pe Ema și o scot afară apoi lasă paramedici să intre pentru a se ocupa de Christina.
Ema nu mai realiza ce se întâmplă. Era ca o stană de piatră. Avea privirea pierdută și nu mai putea scoate nici un sunet. Mama Christinei încerca să o readucă la realitate, însă în zadar.
Paramedici ies grăbiți cu Christina pe targă și o duc direct la ambulanță.
- Fata mea? Doar atât întreabă Mary, îngrijorată de fiica ei.
- Din fericire, glonțul nu a cauzat leziuni interne majore, însă a pierdut mult sânge și va trebui să fie operată de urgență. Veniți după noi la spital.
Atât îi spune unul dintre paramedici după care închide ușa din spate a ambulanței și pleacă cu sirenele pornite.
Tatăl Christinei se duce spre mașină pentru a o aduce în parcarea motelului.
Iese și Phil ținut de doi ofițeri de poliție și în urma lui pe targă, acoperit, ceilalți doi paramedici cu trupul lui George.
Mary se duce la fiul său și îl ia în brațe.
- Mamă! O să fie bine. Le voi povesti totul.
- Vin cu tine. Robb se poate duce cu Ema la spital. Trebuie să fie cineva lângă tine. Plus, am foat răpită de un maniac și fiul meu a venit să mă salveze.
- Doamnă, vă rog să vă îndepărtați de suspect, zice unul din polițiști cu voce sobră.
Mary se dă într-o parte și se duce la alt ofițer pentru a o ruga să meargă cu ea la secție. Femeia înțelege și o ia cu ea în mașina de poliție.
Robb o ia pe Ema de umeri și o duce căre mașină pentru a merge împreună la spital. Nici el nu mai putea spune nimic. Era în stare de șoc dar trebuia să se țină tare pentru că era singurul care putea conduce și, mai ales, să aibe grijă de Ema.
Totul se petrecea ca într-un vis. Ema se uita pe geam însă nu înregistra nimic din ceea ce vedea. Totul era parcă gol în fața ei. Nu realizează când mașina oprește în fața spitalului și tatăl Christinei îi deschide portiera pentru a ieși din mașină.
