♠ Volumul II de la Tipic' Rebel ~♠
Locul #1 în RĂZBUNARE (14/12/2018-01/04/2019)
Locul #1 în Limbaj Vulgar (11/04/2020)
Locul 1 în CONTINUAREA - 17/02/2020
Lasă-mă să fiu arma ta.
Să fiu cel care îți elimină dușmanii.
Ryan și Gon au parte de prim...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
- Chris? Tu din nou? Întreb eu, nefiind surprins să-l revăd, dar deloc încântat, iar castaniul-verzui observă asta.
M-am dat jos de pe Blake, sperând să nu-l fi sufocat în proces, deși ar meritat-o și l-am privit pe Chris cum stătea în dreptul ușii și cu cheia în mână.
- Wow, nu credeam că o să-i faci vreodată asta lui Blake, comentă Chris. Cum ai reușit să-l dobori?
- Secret, unul ce nu-l dezvălui lacheilor lui. Sau să spun iubiților, comentez eu, privindu-l dezinteresat, iar el strâmbă din nas la auzul cuvintelor.
- Nu sunt nici una și nici alta, spune el, voind să mă atingă, dar i-am dat mâna la o parte.
- Ce crezi că faci? Îl întreb.
- Te ajut să ieși de aici, spuse el, iar eu m-am încruntat.
- Chiar vrei să o cred pe asta? Îl întreb.
- Nu, nu ai cum să mă crezi, dar nici mult timp nu ai până se trezește Blake, în cazul în care nu l-ai omorât, comentează el.
L-am privit suspicios și l-am analizat cu atenția. Ceva nu -mi miroase bine. Poate Chris m-ar ajuta să ies din cauza obsesii lui pentru mine, dar atunci Blake nu s-ar răzbuna pe el? Ar risca el asta? Și să mă ajute să mă întorc la Gon? Puțin probabil, ținând cont că data trecută m-a răpit și m-a lăsat pe mâna oamenilor lui Șarpe.
- La ce te gândești? Hai, să ne grăbim, spuse el, trăgându-mă de mână spre ușa, dar ceva nu era în regulă. Instinctul meu mă avertiza.
- Stai așa, cum știu că ăsta nu e un truc de-al tău? Întreb eu, încercând să trag de timp, deși știam cât de riscant era asta. Și aveam dreptate, fiindcă l-am auzit pe Blake morâind ceva și ridicându-se în șezut, ținându-se cu mâna la cap și ochii închiși.
Chris și-a mutat privirea spre el, iar eu am profitat de asta și i-am smuls cheile din mână. Când castaniul verzui a încercat să protesteze și să mă prindă de mână, l-am împins în pat peste Blake și am fugit pe ușă, încuind-o în urma mea.
Inima îmi bătea cu putere, încercând să procesez ce tocmai s-a întâmplat și noroc cu reflexele rapide, astfel n-aș fi reușit să scap atât de ușor. Noroc și cu exercițiile lui Gon de luat la trântă și alergat în dormitor. Și acum trebuie să-l găsesc pe idiotul ăla ca să-i și mulțumesc pentru asta.
Am luat-o pe holul întunecat și umed în direcția unde lumina pâlpâia mai puțin și mi-am căutat buzunarele, dar mi-am dat seama că n-aveam nimic în ele. Blake sigur m-a golit. Am oftat, deși mi-a venit să înjur și să dau cu pumnul în perete, dar am continuat să merg pe colidor până am ajuns în dreptul unor serii de uși de diferite culori.
