Vei fi a mea

Capitolul 12

             Dedicatie: AndradaFlavia2010

Din capitolul anterior:
Eu:-oftând.Ok , accept! Dar doar pentru ca vrei tu și insisti și văd ca îți dorești sa petreci timp cu el.
Lara:Oh , Amy , te iubesc!-luându-ma in brațe.
Eu:Și eu pe tine!

Lara:Acum trebuie sa vorbim cu părinții tai ca rămâi la mine.S-au întors?
Eu:Încă nu.Sunt singura.
Lara:Hai sa mergem sa îți iei schimburi.

Urcam sus in camera mea iar primul lucru pe care îl fac este sa ma schimb. Iau o pereche de pantaloni scurți de blugi si un tricou pe care îl leg in fata.Iau un rucsac , nu foarte mare și pun in el schimburi in care sa dorm și pentru mâine.Mai pun in el ceea ce am nevoie apoi coboram la parter , iar in momentul acela părinții mei intra pe usa.

Mama:Buna fetelor!
Lara:Buna ziua!
Mama:Ce faceți?-spune lăsându-și bagajul intr-un colț al camerei și așezându-se pe canapea.La fel face și tata.
Eu:Discutam ca fetele.Mama vreau sa va întreb ceva.
Mama:Spune.
Eu:Pai este vineri și as vrea sa stau in seara asta la Lara dacă îmi dați voie.
Lara:Va rog doamna Wilson!Mai petrecem și noi timp ca fetele.
Mama:Eu sunt de acord.-privind spre tata.
Tata:Cum dorește!
Eu:Va mulțumesc mult!Noi vom pleca acum.

Îmi iau rucsacul in spate apoi o pup pe mama pe obraz in semn de mulțumire ca m-a lăsat , iar ea ne urează distracție plăcută.Iesim pe usa iar primul lucru pe care îl facem este sa batem palma.

Lara:Ne-am descurcat surioara!
Eu:Orice pentru tine.-făcându-i cu ochiul.
Lara:Acum mergem sa îmi iau și eu schimburi și sa vorbim cu părinții mei , iar după mergem sa luam niște gustări.E bine așa?
Eu:E foarte bine.

După 10 minute de mers pe jos ajungem la casa Larei și intram.
Când intru nu pot sa nu simt mirosul divin de prăjitura care îmi invadează nările.Mama Larei este o bucătăreasă foarte priceputa.

Lara:Hello , mama!-strigând-o
Dna Smith:Oh , buna , dragele mele.-ne saluta ieșind din bucatarie cu șortul legat de mijlocul ei.
Eu:Buna ziua!
Dna Smith:Ați venit la timp.Doar ce am scos tava cu prăjitura cu zmeura de la cuptor.Luati un loc.

Dna Smith ne poftește sa ne așezăm apoi ne servește cu o tava plină de prăjituri.Iau o bucata de prăjitura in mâna și pot sa spun ca îmi lasă gura apa.Musc din ea și simt gustul de zmeura care este unul foarte aromat.

Lara:Mama, am venit sa te întreb dacă pot sa rămân la Amy in seara asta.
Dna Smith:Desigur , scumpo!
Lara:Mulțumesc mama!Tata unde este?As vrea sa ii spun și lui înainte sa plec.
Dna Smith:Marius a plecat acum o jumătate de ora la birou.O sa se întorca diseară așa ca ii voi spune eu.
Lara:Mersi mama.Acum o sa merg sa îmi iau schimburi din dormitor și o sa plecam.

O aștept pe Lara jos pana își ia schimburi și sunt surprinsă atunci când nu trec nici 5 minute iar ea coboară.Observ ca s-a schimbat de haine și ca s-a îmbrăcat aproape ca mine:o preche de pantaloni scurți și un tricou.Imi iau la revedere de la Dna Smith apoi ieșim din casa și ne îndreptam spre cel mai apropiat supermarket.
Luam de acolo o mulțime de chestii:crănțănele , ciocolata , chipsuri , biscuiți si popcorn.

Eu:Lara dar noi nu știm unde stau ei.
Lara:La asta nu m-am gândit.
Eu:Ai numărul lui Jason?
Lara:Da! Stai așa ca îl sun!

Își scoate telefonul din geanta și îl apelează pe Jason.Imediat acesta raspunde.

Lara:Alo Jason?....Noi suntem in fata la Supermarketul de pe Strada 14...spune-ne unde sa venim...ok...Pa!-închizând telefonul.
Eu:Ce a spus?
Lara:A spus sa îl așteptăm aici ca vine sa ne ia el cu mașina.
Eu:Sti , Lara. Mie îmi este oarecum rusine sa mergem la ei acasă.Adica eu am început sa vorbesc cu el de o săptămâna și cred ca este prea devreme pentru lucruri din acestea.
Lara:Eu nu văd sa fie asta o problema.Si plus de asta sigur Mike se va bucura sa te vadă.Am văzut eu cum te privește.
Eu:Crezi tu asta?
Lara:Da. Se va bucura cu siguranța, stai liniștita.