Vei fi a mea

Capitolul 36

Dedicatie: MihaelaIlaria0 DenyTmr MadalinaNacu MadalynaMj raluynjk anamariaaa07 Alle_2703 Simonaanac AnamariaGleveseanu3
(Sper sa va placa și capitolul acesta. Vă îmbrățișez cu drag ❤️❤️)

Din capitolul anterior :
"-Din perspectiva lui Mike-
Încerc sa ma ridic cu greu de pe jos și sa imi șterg lacrimile care nu voiau sa se oprească. Ma tot intrebam ce am făcut și cum de nu am ascultat-o. Atunci când a venit la mine sigur voia sa imi spună ca vom avea un copilaș. Doamne, cât de idiot am fost!
Ma urc in mașina cu Lara și Jason și începem sa o căutam prin tot orașul. Oare unde s-a dus? Oare este bine? Se simte rau? Îngerașul nostru este bine?
Off și toate astea s-au întâmplat din cauza ca nu am vrut sa o ascult! Doamne, ajuta-ma sa o găsesc, sunt disperat!"

Am căutat-o timp de 2 ore prin tot orașul, prin parcuri, am mers pe la cateva hoteluri și tot nu am găsit-o. Încercam sa ne uitam și după mașina deoarece plecase cu ea. Lara tot încerca sa sune la telefon dar in zadar: "Abonatul apelat nu poate fi contactat...."

Eu:Ce facem acum?-ii privesc eu trist pe cei doi.
Jason:Poate a mers pe la un hotel, dar uite ca nu știm care.
Lara:Off, măcar dacă avea telefonul deschis.-sunând in continuare. Aaa!!-țipând. Suna! Și-a deschis telefonul.-fiind foarte bucuroasa și dând telefonul pe difuzor.
-Alo?-se aude vocea răgușită a iubitei mele din telefon.
Eu:Iubire, asculta-ma! Vino acasă! Imi pare rau pentru mai devreme, am fost cel mai mare idiot.
-Mike?
Eu:Da iubirea mea, eu sunt. Te rog, vino acasă.-ii spun cu lacrimi in ochi.
-Ești sigur ca vrei sa vin?Ai spus ca nu iti mai pasa de mine.-imi spune ea și ii pot simți in glas faptul ca plângea.
Eu:Nu este adevarat!Eram nervos! Te rog sa vi acasă.-ii spun cu o voce blândă.
Lara:Vino acasă, Amy!
-Bine, voi veni!-închizând telefonul.
Eu:Doamne, iti mulțumesc! Sunt atât de fericit ca am găsit-o.
Jason:Și eu ma bucur! Sa ai grija de ea și sa nu te mai comporti așa.Nu cred ca vrei sa devi așa insensibil cum erai in liceu.
Eu:Promit ca o sa am grija de ea!
Lara:Prietena mea e graviduță! O sa avem un nepotel!-cântând de bucurie.

-Din perspectiva lui Amy-
Cobor cu liftul din camera rezervata de la hotel ,lăsând cheia la Recepție. Urc in mașina și pornesc motorul, mergând spre casa.
Dumnezeu ne-a ajutat, îngerașul meu mic. Ți-a auzit strigatul de copilaș și nu a îngăduit ca tati sa ne lase.
In timp ce mergeam acasă, parca aveam emoții. Poate pentru faptul ca trebuia sa ma întâlnesc cu Mike, dar și cu Lara și Jason care acum știu ca sunt însărcinată.
Am parcat mașina in fata casei și mi-am luat geanta din mașina. Am deschis usa, iar atunci prima care mi-a sărit in brațe a fost Lara

Lara:Prietena mea!!!-țipând de fericire.Graviduta mea !!! -topaind.
Mike:Iubito, imi pare atât de rau pentru ce am făcut!-luându-ma in brațe și plângând.Am fost un idiot ca nu te-am ascultat și am crezut ca ai pe altcineva.
Eu:Iubire..-plângând și eu.
Mike:Te rog sa ma ierți prințesa mea!-sărutându-ma pe frunte, apoi pe obraji, de fapt peste tot. Te iubesc enorm!-luându-ma iar in brațe.
Eu:Te iert!-ii spun cu lacrimi in ochi.

Simt atunci o greață inexplicabila și ii împing pe toți, fugind repede la baia de serviciu pe care o aveam aici la parter. Începusem sa vomit din nou, tinandu-ma cu o mâna de burta și cu una de perete.