Vei fi a mea

Capitolul 29

       Din capitolul anterior:
Lukas:Cine mai e și aia?-uitându-se in spate după ea.
Eu:M-am întâlnit in parc cu ea și vrea sa ies cu ea, dar nu înțelege ca sunt luat și plus de asta nu mai vreau sa ma cert cu Amy.
Martina:Poate o bat acum!
Eu:Las-o , hai sa mergem la spital!

In 15 minute de mers cu mașina am ajuns la spital împreuna cu Lukas și Martina și am urcat la etajul unde se aflau Luna și Amy.De cum m-a văzut ea a venit direct l-a mine și m-a luat in brațe întrebându-ma unde am fost.
Chiar dacă sunt supărat nu pot sa o resping pentru ca ea nu are nicio vina cu ceea ce se întâmplase.Nu ii raspunsesem ci doar o luasem in brațe , oftând.

Amy:Unde ai fost?Ai plecat așa nervos...-îmi spuse ea pentru a doua oară.
Eu:La pista.-fără sa o privesc in ochi.
Amy:Ce ai făcut acolo? Și ce s-a întâmplat cu nasul tău, iubire?Ți-a curs sânge?-uitându-se atenta la nasul meu.
Eu:Eu doar am făcut ce a trebuit...
Amy:Și asta inseamna sa mergi acolo sa va bateți?Nu rezolvi nimic cu bătaia.Daca faci asta Jason nu va fi mai bine.

M-am dat un pas in spate apoi am ocolit-o așezându-ma pe un scaun.

Din perspectiva lui Amy
Stăteam de vreo 2 ore de când Jason intrase in operație.Lara tot plângea, Mike era îngrijorat, eu eram usor speriata , iar ceilalți stăteau pe scaun fata sa spuna sau sa mimeze ceva.Nimeni nu vorbea cu nimeni, nimeni nu privea pe nimeni.Ne comportam ca niște străini care nu s-au văzut niciodată.
Când doctorul a ieșit din operație și a venit la noi, toți am sărit de pe scaunele noastre ca și când ceva ne-a curentat.

Lara:Cum a decurs operația?
Mike:E bine?Va fi in coma?
Dr:Pacientul se afla la reanimare si nu putem sa spunem dacă va fi in coma sau ceva.Trebuie sa așteptam sa se trezească și atunci vom vedea.Ceea ce contează este ca operația a avut succes, am reușit sa scoatem micile cioburi care ii intrase sub piele.
Mike:Cioburi?
Dr:Da.Din cauza ca geamul s-a spart , mici cioburi i-au intrat sub piele.
Lara:Când putem sa îl vedem.
Dr:Imediat ce va fi adus in salon.Buna ziua!-plecând
Lara:Imi e foarte frica ca v-a intra in coma.-așezându-se din nou pe scaun
Eu:Stai liniștita , va fi bine!
Luna:Așa este, rugăciunea noastră va funcționa.
Lara:Și dacă nu va fi?Off..il iubesc așa de mult.-începând sa plângă
Eu:Crede-ma, va fi bine.-îmbrățișând-o
Martina:Nu plânge , amiga. Jason e puternic și va fi pentru tine, pentru voi.Se va trezi și va fi bine.-mângâind-o pe spate.

Am mai așteptat încă 40 de minute in care Lara a tot plâns iar noi fetele am încercat sa o calmam.Mike inca stătea singur fără sa spună nimic.Statea pe scaun aplecat cu coatele pe genunchi și cu privirea înainte.
M-am asezat lângă el , dar nu am spus nimic.Am pus capul pe umărul lui și o mâna pe spate.Cand m-a observat, m-a sărutat pe frunte apoi și-a reluat privirea spre peretele din fata.

Mike:Îmi pare rău , iubito.Sunt doar supărat....și nervos.

Nu am spus nimic ci doar m-am pus mai bine pe umărul lui.Il înțelegeam.Stiam ca pentru el Jason este precum un frate și ca tine mult la el.
Dupa încă 10 minte, Jason este adus de doi oameni și o asistenta pe patul cu roti pana la salonul lui.Avea ochii închiși , deci încă nu puteam sa vedem ce se întâmpla cu el.
Imediat Lara și Mike au intrat cu el , dar pe noi nu ne-a lăsat.Am așteptat pe scaun împreuna cu Martina , Luna și Lukas pana ce Mike a ieșit din salon și a venit la noi.

Eu:Cum e?
Mike:S-a trezit!-zâmbind in colțul gurii
Luna:Ce bine!
Eu:-răsufland ușurata. Ma bucur ca e bine.
Lukas:Putem sa îl vedem?
Mike:A rămas Lara cu el.Asistenta a zis ca sa nu intram mulți cu el și ca cel mai bine este sa rămână cineva cu el pentru noapte și Lara a spus ca rămâne ea.
Eu:Atunci e foarte bine, iubire.Eram sigura ca se va trezi!
Mike:Și eu ma bucur, iubire!-punându-ma pe frunte.
Martina:Atunci înseamnă ca putem pleca?
Mike:Da, in câteva zile ii va da drumul acasă, sau chiar mâine dacă este bine.
Lukas:Ma bucur!Haideti sa mergem atunci!
Martina:Haide, Lukas!
Eu:Dar ce e între voi doi?
Martina:Nimic! Suntem doar prieteni.
Lukas:Da , așa e , doar prieteni.
Eu:OK..ey...
Mike:Ciudat!-in sopata.
Luna:Mike, eu merg la o prietena și rămân in seara asta la ea nu este departe de aici.
Mike:Du-te verișoara!
Luna:Bine, mulțumesc.-plecând înainte.