Vei fi a mea

Capitolul 6

Din capitolul anterior:
Mike:Da-mi voie sa te conduc pana la clasa.-prinzându-ma de umeri.
Eu:Cum spui tu!
?:Ce crezi ca faci acolo, Mike?-venind spre noi.

Mike:Larisa ce vrei?
Larisa:Cum ce vreau iubitule?-întreabă apropriindu-se de el.
Mike:Nu-mi mai spune așa!Noi nu mai avem nimic de împărțit!Am crezut ca am fost ieri destul de clar când am spus sa terminam relația asta!-serios
Larisa:Da?-ridicând o sprânceană.Si cu cine vrei sa continui?Cu tocilara asta?-spune asta și rade singura in continu

Eu ascultam tot ce ei vorbeau fără sa spun un cuvânt.Acum înțeleg de ce se certau ieri după ore.

Mike:Vorbește frumos , Larisa!-amenințând-o
Larisa:De ce? E iubita ta acum?
Mike:Da , e iubita mea!

La auzul vorbelor lui rămân socata.Nu îmi vine sa cred ca Mike a spus așa ceva.De obicei când era lângă Larisa ma lasă balta și nega tot , iar acum el îmi ia apărarea.

Vine mai aproape de mine și ma printre de talie cu o mâna.Imi da un pupic pe obraz , iar eu simt cum îmi fuge pământul de sub picioare.Ma uit la Larisa și zâmbesc atunci când observ ca este toată roșie de nervi.

Larisa:O sa își bată joc și de tine!O sa plângi pe holurile școlii , iar eu o sa îți rad in nas!
Mike:Pleacă și las-o in pace!-tipa la ea nervos.
Larisa:Fie ca voi.Dar nu rămâne așa-plecând
Mike:Nu trebuie sa o asculti!E doar geloasa.-privindu-ma in ochi și stand foarte aproape de mine.
Eu:Dar de ce ai spus ca sunt iubita ta?-îl întreb cu vocea tremurând încet.
Mike:Ca sa te lase in pace.Nu vreau sa ai probleme din cauza mea.

Îmi pune mâna pe obraz iar eu rămân stana de piatra.Ma uit la el in ochi și doamne , e așa frumos:înalt , brunet cu ochi căprui.E băiatul perfect.
Îmi da o șuvița de par de pe fata și chicoteste atunci când îmi vede reacțiile.Se apropie și ma îmbrățișază foarte strâns eu încă fiind in șoc.

Eu:De ce te comporți așa cu mine?
Mike:La ce te referi?
Eu:Te comporți frumos cu mine.Nu erai tu genul de băiat rău și ingamfat?!
Mike:Ti-am spus ca te plac Amy și vreau sa îți arat și cealaltă latura a mea.Toata lumea din școala ma crede așa deoarece am fost cu Larisa împreuna.

Suntem întrerupți de soneria clopotelului care se aude neîncetat

Eu:Trebuie sa plec Mike.Ne vedem după ore.
Mike:Bine prințesa!

Ahh ma înnebunește băiatul asta când îmi spune așa.Si pe deasupra este așa frumos , iar ochii aia...doamne , te fac sa te pierzi in ei.Incepe sa îmi placa Mike.
Pentru o secunda rămân blocată când conștientizez ceea ce gândeam mai devreme.Eu in loc sa îl depărtez de mine , îl apropii.Acum nu o sa am scăpare nici de Larisa și ce o sa zică fetele când o sa afle ca eu ies la întâlnire cu Mike?
Toate aceste gânduri se plimba prin capul meu și fără sa observ ajung in sala de clasa și ma așez in banca , singura deoarece Lara nu este.

Peofa:Buna ziua!Ce mai faceți dragilor?-intrând ca un vârtej in clasa și punându-mi stop la gânduri.
Noi:Buna ziua!-ridicându-ne in semn de respect.

Prima mea ora este desenul așa ca pot sa stau și sa ma gândesc la tot ce s-a întâmplat pana acum in legătura cu Mike.
La început îl uram..eram clasa a 9a, doar ce intrasem la liceu.El era a 10a. De fiecare data când ma întâlneam cu el pe holurile liceului se lua de mine.Radea și făcea mișto.Acum începe sa se schimbe sau poate ca asta este cealaltă parte a lui.A început sa îmi placa și doar pentru simplul fapt cum se comporta cu mine de puțin timp încoace.Nu știu ce se întâmpla cu el sau dacă este adevărat ceea ce se întâmpla.Sper doar sa nu își bată joc de mine , sa ma facă sa ma apropii de el și apoi sa ma lase balta deoarece începe sa îmi placa.

Orele trec foarte greu așteptând cu nerăbdare sa se termine.Cu Martina m-am întâlnit la cantina unde am mâncat și am vorbit cu ea despre toată faza asta cu Mike, Larisa.Ea doar m-a sfătuit sa am grija , iar dacă voi avea un semn cât de mic in legătura cu Mike cum ca vrea de la mine o aventura sa renunț la orice prietenie cu el.
Pentru mine Martina este o prietena foarte buna la fel ca și Lara.Imi plac sfaturile ei ...mereu mi-au fost de ajutor.Imi este ca o sora mai mare și ma ajuta in orice privința.De asta o respect și tun la ea enorm.Niciodata nu m-a lăsat la greu.

Mike:Hey Amy , stai!-striga in spatele meu.
Eu:Oh Mike!Nu te-am observat!
Mike:Ce faci ? Unde te duci?-punându-mi mâna pe umăr
Eu:Merg in stație sa iau autobuzul sa plec acasă.
Mike:Singura?
Eu:Da.Lara e acasă bolnava , iar pe Martina au luat-o părinții ei și a plecat cu ei.
Mike:Te duc eu acasă cu mașina, ce zici ?
Eu:Nu vreau sa deranjez.Mersi oricum.-vrând sa plec.
Mike:Nu deranjezi.Haide , insist!
Eu:Bine.Haide!

Din perspectiva lui Mike

O ajut pe Amy sa urce in mașina și urc la volan.Bag cheile in contact , apăs ambreiajul , bag in viteza și pun piciorul ușor pe acceleratie. Amy îmi urmărește fiecare mișcare făcută.

Eu:Ce?-întorcându-mi capul spre ea.
Amy:Nimic.Doar ma uitam la tine.Nu mai e mult și voi da și eu de carnet.
Eu:Aa pai atunci te pot învața eu tot ce știu dacă vrei.
Amy:Ar fi drăguț!-zâmbind

O privesc și-mi zâmbește.E așa drăguța când face asta.La început o credeam o tocilara plictisitoare , dar acum îmi place de ea.
Opresc la semafor și o întreb unde sta , iar ea îmi spune strada și numărul casei.
Îmi amintesc de pariul făcut cu Jason și o privesc.Asta înseamnă ca trebuie sa îmi bat joc de ea? Sau poate nu?
Oricum mie îmi place de ea , și simt ca încep sa ma îndrăgostesc dar asta nu va afla nimeni.Va fi secretul meu iar pariul cu Jason îl voi câștiga fără ca ea sa afle.

Opresc in fata casei ei și ma dau jos din mașina sa o ajut sa coboare. O conduc pana in fata uși și dintr-o data simt cu se arunca in brațele mele și ma imbratiseaza foarte strâns

Amy:Mersi mult pentru ca m-ai adus acasă și pentru faza de dimineața.
Eu:Pentru nimic! La ce ora vin sa te iau?
Amy:La 18:30 este ok?
Eu:Perfect! Ne vedem atunci!

O privesc cum intra in casa și intru in mașina pornind motorul.
Prima fraza care îmi trece prin minte este "Vei fi a mea"

Acesta este capitolul 6 din "Vei fi a mea"
Va mulțumesc pentru ca îmi citiți povestea.😍😍
Aștept păreri ! Next?