chiar dacă șevaletul
pe care am desenat noi clorul
a luat foc
(inimile-dinamite omoară)
să știi că eu încă exist
și ne pictez în fiecare zi fericirea
în stele
acolo unde aripile tale
nu o vor arde
căci tu trăiești noaptea
și constelațiile mele sunt diurne
întoarce-te, te rog...
*ți-am uitat numele, dar îl am în stele*
*03.07.2019*
CITEȘTI
aripile unei picături de clor
Şiircadavrul unei toxicități trandafirii în mijlocul unei camere cu oameni orbi;