Adrenaline

Capitolul 12

                  Era miezul noptii iar eu nu puteam dormi nici cum. Ma gandeam la cearta cu Cole , apoi acea brusca impacare. Si mai aveam multe lucruri la care sa ma gandesc , dar astea nu-mi dadeau nici cum pace. Spunea ca vrea sa ma protejeze , ca sa nu ma omoare ca pe ... ea. Dar totusi asta e destul de ciudat. Mai existase si altcineva in viata lui , inainte de mine. Normal , doar nu voi fi eu singura fata din... O Doamne, nici macar nu suntem impreuna , de ce ma tot gandesc la asta? Si-a cerut doar scuze pentru ca s-a certat cu mine , nu a venit sa ma ceara in casatorie. 

                   M-am ridicat si pat si imi venea pur si simplu sa-mi dau vreo doua palme ca sa nu mai gandesc in modul acela. El nu era iubitul meu, iar noi nu eram impreuna. In camera era intuneric bezna, iar pe hol la fel. Am pasit incet si am coborat scarile, tinandu-ma strans de balustrada , in caz ca picioarele mele o luau la vale. In casa nu se auzea nici un sunet , iar Cole cel mai probabil dormea , nu umbla prin casa ca un nebun, ca si mine.

                    Am aprins becul din sufragerie si am clipit de cateva ori ca sa ma obisnuiesc cu lumina. Am mers apoi in bucatarie si am inceput sa ma invart pe acolo , nestiind ce sa fac. Pana la urma m-am plictisit si am urcat din nou sus , dar m-am izbit de Cole pe scari, care parea destul de speriat.
                         - Ce-ai patit? L-am intrebat.
               
                         - De ce nu erai in camera? Ma intreba el.
  
                         - Nu am putut dormi ... Am spus eu.

                         - Si ai facut ture prin casa? Ma intreba el amuzat.

                         -  Cam asa ceva. Am spus eu dand din umeri.

                      Nu am mai spus nici unul nimic ceva timp si rra destul de ciudat. Apoi se auzi un sunet ca si cum cineva ar fi incercat usa. L-am privit pe Cole , care asculta atent. A fugit rapid sus , facandu-mi semn  sa-l urmez si asa am facut. M-a tras in camera lui si a inceput sa cotrobaie prin sertar. A scos de acolo doua pistoale si le-a incarcat , mai repede decat as fi crezut ca e posibil. 

                           - Ce se intampla? L-am intrebat.

                         - Cineva vrea sa intre in casa. Si nu e un oaspete prea bun. I-a asta si il folosesti doar la nevoie, ai inteles? Spuse el , in timp ce-mi inmana pistolul. 

                           - Dar nu stiu sa-l folosesc! Am spus eu disperata.

                       Se intoarse catre mine cu o fata impasibila si usor nervoasa. 

                            - Experimentezi acum! Haide! Spuse tragandu-ma de mana , afara din camera.

                      De la parter se auzeau deja pasi , asa ca intra in camera mea. Incuie usa si privi intai pe geam , inainte sa il deschida larg si sa se catere pe el. Doar nu avea de gand sa sara... Nu... Ba da! Tocmai asta avea de gand! Si eu ce o sa fac? Doar nu o sa ma puna si pe mine sa sar?! 

                         - Esti nebun?! Ce crezi ca faci? Am spus eu , apropiindu-ma de el si privind inaltimea de jos. 

                              - Trebuie sa iesim cumva si asta e singurul mod, sau vrei sa stai aici si sa te lupti cu ei? Spuse el ironic.  

                              - Nu am de gand sa sar! Am spus eu. 

                              - Ei bine, nici aici nu ramai, asa ca haide. 

                         Ma urca si pe mine pe geam , dar nu puteam privi in jos, aveam frica de inaltime, iar acum , nu era un moment prea bun sa-mi pun la incercare curajul. Ma prinse strans de mana si intr-un moment de-al meu de neatentie , sari jos. Am tipat scurt , in aer , apoi picioarele mele au facut contact cu pamantul tare si rece. Ma simteam neputincioasa, de parca as fi fost paralizata. Nu ma puteam misca prea bine simteam intepaturi in picioare. 

                       - Haide Eli! Trebuie sa fugim! Spuse Cole tragandu-ma in picioare si sprijinindu-ma. 

                        Cu un ultim efort m-am ridicat si am fugit cu el pana la garaj. Se urca in masina lui , iar mie imi inmana cheile de la masina mea. Daca se astepta ca acum sa conduc, clar , era nebun. Am urcat cat de repede am putut in masina si am blocato. Am pornito si am accelerat direct, ca sa-l ajung pe Cole, care se pare ca daramase poarta cu totul. Picioarele mele nu mai reactionau deloc, abia putand sa le controlez. Tremuram si mai mult ca sigur aratam ca in ultimul hal. Ei , poftim, plimbare de noapte, daca tot nu puteam dormi. 

                L-am ajuns din spate pe Cole si am mers dupa el. Am incercat sa-mi calmez respiratia si tremuratul, dar adrenalina din venele mele era inca prezenta. Aveam picioarele inghetate si eram doar in papucii de casa. Am vazut alte masini in spatele nostru care vroiau sa ne ajunga si am presupus ca ei erau "prietenii" lui Cole. Am accelerat, nemaibagand in seama celalalte masini de pe sosea, le ocoleam sau le loveam , in momentul acesta imi era tot una. Auzeam si sirenele masinilor de politie in spatele nostru si imi venea sa pun frana si sa ma predau, caci eram pur si simplu epuizata. Capul imi bubuia si nu mai prea vedeam clar, dar am continuat sa accelerez. 

                      Cole o lua pe niste scurtaturi si l-am urmat rapid, pentru ca ghinionul meu era ca mafia aceea era in spatele meu si pareau destul de furiosi... Am intrat pe autostrada si am accelerat mai mult, daca era posibil . Mi-a trebuit mie sa nu ascult... Acum sunt urmarita de mafie si de politie, mai lipseste sa ma prinda si sa ma bage la zdup. L-am urmat cuminte pe Cole, caci eram pur si simplu speriata de ceea ce avea sa se intample. Polistii incercau sa traga in rotile noastre, iar daca ne nimereau, am fi fost la trei metri sub pamant. 

                            - La naiba cu tine Cole! Am spus nervoasa, lovind volanul. 

                      Am mers mai departe  dupa el, incercand sa ma feresc cat mai mult de gloantele masinilor de politie si am cam reusit, intr-un final , dar tot erau pe urmele noastre si nu pareau ca o sa se lase atat de usor. Am oftat nervoasa si am privit in oglinda, erau tot acolo si nu aveau sa plece prea curand. In niciun caz...