Capitolul 16

3.4K 254 4
                                    

                      Barbatii ma priveau, nu cu un anumit interes, dar poate doar ca sa ma verifice. Dar eu nu-mi luam ochii de la Cole, care nu parea prea stresat de situatie. Am inghitit sec si am inaintat, pana am ajuns mai aproape de el. Mi-am lasat privirea in pamant, prea intimidata de situatie, vroiam doar sa terminam cu asta si atat. Tineam pistolul ascuns la spate, incercand sa-l fac cat mai invizibil si sa sper ca nu o sa-l observe. Ar fi trebuit sa-l las in masina, poate o sa ne creada o amenintare...

                            - Ea e cea despre care vorbeai? Spuse un barbat si mi-am ridicat imediat privirea spre el.

                                       - Da. Ea e Elisa.

                                       - Pare cam inocenta, esti sigur ca o sa faca fata?

                                       - Nu o cunosti indeajuns Gus. E mai mult decat pare.

                               - Daca asa spui tu Cole, atunci haideti, mergem la sediu. Spuse barbatul, urcandu-se in masina , alaturi de ceilalti. 

                            Ne-am intors si am mers si noi spre masini, dar stateam destul de aproape de Cole. Ma prinse de mana si mi-o stranse, vazand ca tremuram toata.

                                          - Cole, esti sigur de asta? L-am intrebat pentru a o suta oara.

                                        - Ai incredere in mine, vor doar sa ne ajute. Plus ca-mi sunt datori... Spuse el. 

                                         - Potim?! Cole...

                                         - Nu o sa se intample nimic Elisa, haide pana nu dam de banuit. Spuse el, deschizandu-mi portiera masinii.

                              Am urcat, incruntandu-ma la el si am pornit dupa cei din mafie. Inca tremuram si lasasem pistolul pe bancheta, ca nu cumva sa fac vreo nebunie tocmai acum si sa fim amandoi omorati. L-am urmat pe Cole si pe oamenii aceea, intrebandu-ma ce avea sa se mai intample. Odata intrati in oras, am luato pe o multime de strazi, pana am ajuns intr-un loc aproape pustiu. Cladirile erau neterminate si pustii,  fara nici un om pe strada. Totul parea mort si oprit in timp. Am inspirat adanc si am mers mai departe cu masina, fara sa mai dau inapoi, acum nu mai era timp sa renuntam.

                                  Barbatii au parcat in fata unei cladiri si noi am facut la fel. Am luat din masina geanta, bagand pistolul in ea , cheile si telefonul, dupa care am blocato. Cole facu la fel si am mers langa el . Imi prinse mana si am mers amandoi dupa barbatii aceia, intrand in cladire. Totul era daramat si nu parea sa mai fi trecut cineva pe acolo de mult timp. Unul din barbati deschise o usa si incepu sa coboare scarile, ce se intindeau dincolo de ea. L-am privit nesigura pe Cole si dadu din cap afirmativ. Porni eu primul iar eu am fost ultima, inchizand usa in urma noastra. Aveam o mica sursa de lumina, din care abia vedeam ceva. Odata ce am terminat de coborat, am intrat pe alta usa si de acolo, totul parea scos din filme. Pot spune ca era o echipa intreaga acolo si totul era aranjat ca la carte. Iar asta ma cam speria putin.

                                       - Pe coridorul acela sunt camerele voastre. Ne intalnim in jumatate de ora, aici. S-a inteles? Spuse unul din barbati.

                                        - Da. Spuse Cole, tragandu-ma dupa el spre acel coridor.

                                  L-am strans de mana si ma trase mai aproape de el. Gasisem doua usi lasate deschise, care dadeau spre niste dormitoare destul de decente. Am inghitit sec si l-am privit pe Cole, care parea destul de sigur in ceea ce facea.

                                          - O sa fie bine. 

                              Am incuviintat si am intrat in dormitor, inchizand usa. Era unul destul de simplu, cu un pat destul de mare totusi , un dulap , un birou si doua noptiere. Totul era destul de aranjat si la locul lui. Am luat geanta si mi-am luat un schimb de haine, dupa care mi-am facut un dus bine meritat. Nu mi-as fi imaginat niciodata ca o sa ajung in stadiul asta, intrand intr-o mafie si luptand impotriva propriului unchi. M-am schimbat de haine si am pus geanta la un loc sigur. Adica , pe care il consideram eu sigur, iar acela era sub salteaua de la pat. 

                              Dupa ce am fost gata, am iesit si am batut la usa lui Cole, care iesi si el. Nu as fi crezut niciodata ca m-as intelege atat de bine cu Cole, dar sa-l mai si place? Nu, niciodata. Inainte il uram cu toata fiinta mea, dar acum? Acum totul e aftfel. Totul s-a schimbat si trecutul e trecut. Dar vine o zi cand trecutul se imbiba cu prezentul si ma voi alege cu o palma. Odata ajunsi inapoi in sala din care am plecat, i-am vazut acolo doar pe trei dintre barbati. Toti imbracati in negru si albastru, cu cate o insigna pe fiecare jacketa. 

                                             - Urmati-ma. Spuse unul din barbati. 

                               Am citit pe insigna lui numele, il chema Smith. Am pufnit. Daca ar fi fost numele lui adevarat, atunci ar fi fost altceva, dar e pur si simplu un nume fals, folosit numai pentru acoperire. Geniala idee. 

                               Au trecut printr-o serie de coridoare, pana am ajuns intr-o sala plina de arme, pusa la punct cu tot ce-ti trebuia si nu numai. Pe peretele din sud se aflau o serie de fotografii si panouri cu niste tipi destul de dubiosi, care aratau ca niste detinuti de la inchisoare. Acel panou imi atrase mult atentia. L-am studiat mai atenta si am vazut ceva, ce nu ma prea asteptam sa vad acolo. O fotografie cu unchiul meu si unul din bodyguarzi lui. Am ramas cu gura cascata , dar nu am spus nimic, stiind ca nu era treaba mea. Desii chestia asta ma tulburase enorm. 

                                 - Am nevoie sa-mi raspunzi la niste intrebari, Elisa. Spuse barbatul cu numele Smith.

                                  - Cum ar fi? Am intrebat, privindu-l pe Cole.

                                  - De ce te urmareste unchiul tau? 

                           Am inghiti sec, intrebandu-ma daca sa-i spun sau nu adevarul. Dar totusi, ce mai conta acum? Eram bagata pana-n gat in probleme, asa ca aceasta scurta poveste nu ar mai conta. 

                                - Eu... am fugit de acasa, deoarece imi interzise cursele ilegale si imi confisca masina. 

                                  - Doar pentru asta? 

                                - E un om imprevizibil, plus ca tinea la mine, dar l-am tradat. Am facut niste lucruri care nu i-au placut si l-am dezamagit.

                                 Smith incuviinta, dupa care incepu sa ne explice ce aveau de gand sa faca, in mai multe privinte. Si am ascultat cu atentie, uimita de planurile care le avea si stiind ca asta era doar inceputul. Inceputul razunarii si al razboiului. Dar daca asta era inceputul, cum avea sa fie sfarsitul

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

                                Știu, e un capitol scurt și fără acțiune . În fine, sper să vă placă totuși și : Sărbători Fericite!!! :)) ♥♥♥

AdrenalineUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum