Ａｎｘｉｅｔｙ|| ᴍɪɴ ʏᴏᴏɴɢɪ

𝗹𝗮𝘀𝘁 𝗻𝗶𝗴𝗵𝘁 ' 昨夜

-"Eşti nebună?!"

-"Da' striga mai tare că nu te-au auzit vecinii de la etajul 9!" Îi spun lui Yoongi în timp ce mă trăntesc nervoasă pe canapea.

-"Kim Nova, de ce mama naibii ți-ai dat demisia?! Ai înnebunit cu totul, îți e rău?"

Yoongi continua să strige nepăsator ştiind că orice vecin normal doarme la ora 1 noaptea iar chestia asta mă facea să tremur de nervi.

Oftez adânc şi nu îl bag în seama. Acesta se enervează şi iese din apartament trăntind uşa la ieşire.

Îmi muşc buza încercănd să îmi țin lacrimile. L-am lăsat să plece fără să mă duc după el dar nu regret, în momentul acela nu aveam chef de fața lui. Mă fac comodă pe canapea şi adorm.

Am fost trezită de nişte bătăi puternice în uşă. Mă frec la ochi şi mă ridic în picioare. Mă uit pe telefon la ceas şi văd că era ora 4 şi jumătate.

Cine naiba e la ora asta?

Deschid uşa şi îl văd pe Yoongi care abia se ținea pe picioare. Era palid şi ciufulit, zici că l-a lovit maşina sau ceva.

-"N-Nova eşşşti aşa frumoasă să mor eu dacă nu." Îşi închide ochii şi râde singur.

-"Eşti cumva b-beat?!" Mă încrunt şi mă frec la ochii din cauza vederii slabe pe care o aveam la ora aia.

-Eu? Eu nu, nu-s beat adică cum să fiu eu să-" Nu apucă să spună pănă în capăt şi cade din picioare.

Îl prind repede şi îl târâsc înauntru. Îl trăntesc pe canapea unde adoarme în fracțiune de secundă aşa incomod cum stătea. Îi dau jos pantofii şi îl sărut pe frunte.

Yoongi, Yoongi, idiotule...idiotul meu...

-"Yah, ce mă doare capul!" Spune Yoongi masăndu-şi tâmplele. Mă aşez lăngă el şi îi întind o pastilă care îl ajuta.

-"Era şi timpul să te trezeşti, Yoongs." Înghite pastila şi se uită confuz la mine.

-"De ce?"

-"E ora 12 după amiaza, deşteptule."

Încep să râd mangăindu-l pe spate. Dintr-o dată aud bătăi în uşă şi mă duc să deschid.

Cine mai e acum?

-"Oh,Salut! Yoongi... e aici?" O blondă zămbăreață şi destul de frumuşică stătea în fața mea făcăndu-mă confuză. Îmi ridic o sprănceană şi încerc să îmi dau seama de unde îl cunoaşte tipa asta pe Yoongi.

-"Scuze dar de unde îl ştii pe Yoongi?"

-"Ne-am cunoscut aseară la bar. Ne-am sărutat şi mi-a dat adresa asta şi mi-a spus să-l caut pentru că s-a îndrăgostit de mine şi-" o întrerup din vorbit.

-"MIN FUCKING YOONGI, TRECI AICI IMEDIAT!" Nu cred că am strigat vreodată atăt de tare.

Yoongi vine în grabă, speriat şi confuz întrebănd ce s-a întămplat.

-"Domnişoara are treabă cu tine!" Îi spun forțănd un zămbet.

-" Ce dracu' cauți aici?!" Aproape că mă simţeam prost pentru blondă că Yoongi striga aşa pe ea.

-"A-ai spus că mă iubeşti..." Fata părea foarte dezamăgită.

-"Am fost beat, femeie! Pleacă naibii, nu vezi că am o relație foarte serioasă aici?!" Încercam să mă abțin din răs punăndu-mi măna la gură.

-"Am fost proastă că m-am îmbărligat cu tine, golanule! Bine că te-am refuzat aseară şi nu m-am băgat în pat cu tine!" Îmi măresc ochii uimită şi confuză.

L-am lăsat doar câteva ore singur şi aflu că era să devină tată...

Tipa pleacă în lacrimi iar Yoongi trănteşte uşa. Rămăn cu ochii măriţi uităndu-mă în gol. Acesta se uită la mine şi îşi scarpină scalpul stănjenit.

-"Eram beat!" Se duce în cameră şi se pune înapoi la somn lăsăndu-mă să râd singură în sufragerie.