Te iubesc, idiotule! [1D fan fiction]

35. Aș face orice pentru tine.

Ochii mi s-au mărit instantaneu. Respirația a devenit grea iar lacrimile au apărut imediat. În momentul ăla parcă mi-a căzut cerul în cap. Două liniuțe roze. Este ultimul lucru clar văzut, apoi m-am prăbușit la pământ plângând în hohote.

"Acum ce mă fac? Sunt însărcinată iar tatăl copilului meu nu e cu mine, și nu va mai fi..."

Am stat în baie plângând destul timp. Când am auzit niște bătăi m-am speriat. Lui Max ce puteam să-i spun? Cum aveam să mă descurc?

-Alice, ești bine? Ești de ceva timp acolo, a spus.

M-am ridicat cu greu și m-am spălat pe față. Am strâns testul tare în pumn și am ieșit cu capul aplecat. Am vrut să trec cu viteză pe lângă Max, dar m-a prins de braț. Am strâns și mai tare testul în mână.

-Ai pățit ceva? m-a întrebat, fără să-mi dea drumul la mână.

Cu mâna liberă mi-a ridicat bărbia.

-De ce ai plâns? m-a întrebat, iar eu am scuturat capul. Nu mă minți, ai ochii roșii.

Am început să plâng din nou și am dat să fug, dar m-a tras într-o îmbrățișare strânsă.

-Alice, te rog, liniștește-te și spune-mi ce s-a întâmplat, mi-a cerut mângâindu-mă ușor pe spate.

-S-sunt dis-tru-să, am spus silabisind printre suspine.

-Ți-a făcut cineva ceva? m-a întrebat, îndrepărtându-mă puțin ca să mă poată privi în ochi. Ce ai în mână?

Mi-a apucat mâna și a ridicat-o, dar eu am dat din cap și am strâns pumnul mai tare.

-Deschide mâna, mi-a ordonat.

Am ezitat puțin, dar am făcut-o. Când a văzut testul a mărit ochii.

-Ești însărcinată? m-a întrebat fără să-și ia privirea de la test.

Am strâns tare din ochi și mi-am mușcat apăsat tare buza de jos, aprobând din cap.

-Să înțeleg că nu ai degând să-i spui? a rostit ușor întrebarea, la care eu am răspuns dând din cap.

A ridicat mâna și a șters firul de sânge care se scurgea de la buza mea.

-Eu voi fi aici, a spus, încă ținând mâna pe obrazul meu.

-Nu poți, nu ai cum, i-am reproșat. Tu ai viața ta.

-Da, tu ești aceea. Eu vreau să te văd zâmbind, nu plângând pentru că mi se rupe inima, mi-a mărturisit.

-Dar am un copil, care nu e al tău, am continuat.

-Nu-mi pasă. Face parte din tine deci îl voi iubi și pe el. Acum hai să mănânci ceva și să te odihnești, a spus.

-Max, eu... nu simt chiar ce simți tu pentru mine, am spus ezitând.

-Știu, dar asta nu mă împiedică să am grijă de tine, a spus și m-a pupat pe frunte.

M-a luat de mână si m-a dus în sufragerie, unde mi-a pregătit o ciocolată caldă.

-Rămâne secretul nostru, da? i-am cerut.

-Nu prea cred că va trece neobservat când îți va crește burtica, mi-a răspuns. Dar dacă ești deacord, putem spune că e copilul meu, mi-a propus.

-Chiar faci asta pentru mine? l-am întrebat uimită.

-Aș face orice, mi-a răspuns zâmbind.

*

--------------------------------------------------------------------------------------------------

Capitolul 35 :)

Sper că v-a plăcut și vreau să știu ce idei aveți voi despre continuarea povestei.