Capitolul 7: Evadarea

330 18 0
                                    

Olivia

Se facuse dimineata si am plecat spre locatie.
Eram imbracata destul de lejer, cu niste tenesii, o pereche de colantii negrii, si un tricou destul de larg alb, iar la par nu am facut nimic altceva decat sa-l piaptan.M-am urcat in masina si am condus pana la locul precizat in acele notite, care ducea la un fost depozit de caramizi, nu e foarte vechi dar e o ascunzatoare destul de buna.

Am parcat masina destul de aproape dar extrem de bine ascunsa, in caz ca vom fii urmariti la iesire, tata imi spune mereu sa ma gandesc la toate posibilitatile in orice fel de situatie, si sa o folosesc pe mai buna dintre ele.
Cu mine am luat niste sprei paralizant in caz ca am nevoie.Afara nu era nimeni, dar tot am intrat prin spate unde la usa statea un munte de om, dar spre norocul meu a mers in parte din fata.Am intrat in depozit si era intuneric bezna noroc ca nu am uitat de lanterna.

Am pasit lent pana am vazut o incapere, am deschis usa si inauntru erau Emily si parintii ei ce dormeau, am vrut sa intru dar am auzit pasii venind spre mine, atunci nu am intrat in panica, am inchis usa usor si m-am ascund astfel incat sa pot observa totul dar pe mine sa nu ma vada nimeni.

*Emilly*

Am fost treziti de gorila care a trantit usa de aveai impresia ca pamantul s-a scutura cu tine sau doar eu credeam asta, deoarece nu mai mancasem doar niste pilaf de orez cu un gust, mama da ce gust...zici ca era facut de un copil de 2 ani...yuck...dar acum decat deloc merge.

-Trezirea! urla la noi de parca eram niste animale.Voi doua veniti cu mine! spune cu o voce rece.

-Unde vrei sa le duci?Ce le vei face? sare tata ca ars.Ia-ma pe mine dar lasa- le pe ele in pace, omorati-ma pe mine dar nu pe ele, care nu au avut nicio legatura cu accidentul acela,

-Ce ai spus tata?Ce accident, despre ce vorbesti! spun incepand sa plang.In acel moment eu si mama am fost ridicate si imbrancite spre usa.

-Imi pare rau draga mea! spune tata cu lacrimi in ochi.

- Stai linistita ca vei afla adevarul chiar de la el adevarul si motivul pentru care sunteti aici, spune barbatul care ne tinea pe mine si pe mama de brat, aproape razand.

*Olivia*

Am vazut-o pe Emily si pe mama ei tarate de un barbat spre o alta camera.Emily era extrem de obosita si slabita, la fel ca mama ei.Dar tatal ei unde era?Atunci am auzit un strigat ce a venit din camera unde cred ca a ramas tatal lui Emily, care apoi tot repeta niste cuvinte, pana la urma intelegandu-le :,,Imi pare rau!".M-am ascuns din nou, deoarece veneau mai multi barbati spre tatal lui Emily, dar din pacate nu am putut vedea nimic din cauza intunericului.Acestia au intrat in camera si au inchis usa.

*Tatal lui Emily*

In fata mea au aparut, trei barbati imbracatii la costum.

-Va rog din suflet sa le lasa-ti in pace!Omorati-ma pe mine dar nu pe ele, eliberati-le va rog! spun in speranta de a ma asculta, dar degeaba ei au inceput sa rada.

-Tu ai suflet?Dupa tot ce ai facut?!spune cel din mijloc care sta cu spatele la mine.Spune totul, tot adevarul, acum! spune maraind.

-Bine, dar nu le faceti nimic lui Emily si sotiei mele, spun hotarat.

-Nu cred ca iesti in masura sa pui conditii, nu crezi?Vorbeste!

-Eram nervos, tocmai ce ma certasem cu sotia mea, si am decis sa plec de acasa.Am urcat in masina si conduceam foarte repede, asta era si din cauza alcoolului ce mi se urcase deja la cap, in dreapta mea mai aveam inca o sticla de vin.M-am aplecat sa o desfac, iar cand m-am ridicat in fata mea era o masina, am incercat sa evit impactul dar nu am putut.Masinile s-au spulberat dar eu am iesit teafar, nu pot spune acelasi lucru despre femeia din cealalta masina, care s-a rostogolit cu masina pana pe calea ferata iar apoi trenul a trecut si o explozie de proportii a avut loc, iar eu am plecat ca un las.

-Asa a murit mama mea, spune cel din mijloc care se intoarce cu fata spre mine, nu pot sa cred, e chiar el.Era...*Bang*

*Olivia*

Din incapere s-a auzit o impuscatura, asta insemna un singur lucru, tatal lui Emily nu mai era.Barbatii iesira si unul dintre ei a intrat in cealalta camera.

*Emily*

Un barbat a intrat in camera si a scos un reportofon, s-a auzit vocea tatei care spunea niste lucruri groaznice, a omorat o femeie si apoi a plecat ca un las.Am inceput sa plang doar cand auzeam ce a facut si a ascuns acest lucru de noi, de familia lui.La final era vocea unui alt barbat, iar la final s-a auzit o impuscatura, asta inseamna ca tata e, e, e mort.Eu si mama plageam in hohote.Acel barbat a plecat din camera.

*Olivia*

Barbatul acela a iesit iar eu am pasit cat de incep posibil cu spreiul in mana, am deschis usa si am vazut un barbat acolo care a fost victima spreiului meu.Am imbratisat-o pe Emily care plagea dar cand ma vazut fata i sa luminat.

-Emily, haide de aici! am spus si am luat-o de mana pe ea si pe mama ei indreptandu-le spre iesire.

-Olivia, tata...e, e..., spune printre sughituri si lacrimi.

-Stiu, dar acum nu avem timp de asta, vazand ca barbatul din camera isi revine.Fugiti !

Am luat-o la goana eu fiind ultima.Am iesit din depozit si le-am indrumat spre masina, obsevand ca in curtea depozitului era masina lui...Chad.Stai putin ce cauta Chad aici?Mi-am lasat gandurile la o parte si am intrat toate in masina.Am bagat in marsalier, schimband direct la a treia viteza.Am ajuns acasa la mine si am discutat cu mama:

-Mama, pot ramane la noi cateva zile deoarece casa lor a fost, jefuita, spun sigura pe mine.

-Da, desigur! Doamne imi pare foarte rau, puteti sa ramaneti cat vreti aici.Dar tatal tau Emily?

-Inca nu s-a intors din calatorie, spun repede.Mama eu ma duc cu Emily sus, ne vedem mai tarziu.

Gata si cu capitolul 7.Multa drama si actiune, sper ca va place.Capitolul acesta e mai lung si sper ca e ok.Cine credeti ca este criminalul tatalui lui Emily?

*Scuzati greselile gramaticale si cele de exprimare*

Peste cateva capitole apare si Daniel un personaj ce a are un impact mare in poveste.

Multumesc tuturor celor ce imi citesc cartea.

Bye and kisses, Lorena!

Hurt I | Broken DestinyUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum