She is my sister

Zane malefice

Urmatorul oras in care baietii aveau concert era Las Vegas,  asa ca de cum am coborat din autocar, o lumina orbitoare m-a lovit direct in fata, lasandu-ma fara vedere.

-Ochii mei! m-am plans ridicandu-mi instantaneu bratul pentru a ma feri de lumina puternica. Prea multa lumina! am continuat sa dramatizez mimand un vampir chinuit.

-Ma faci de ras! s-a rastit Harry pe un ton ce semana suspect de mult cu cel al mamei cand faceam vreo tampenie.

L-am ignorat si mi-am indreptat privirea catre frumosul oras. Las Vegas era mai mult decat un simplu oras, era un spectacol non stop, insa seara este momentul de varf in special in Frement Street, unde se imbina armonios exploziile de sunet si lumina.

-Las Vegas…, am murmurat intinzandu-mi bratele ca si cand as fi incercat sa cuprind un intreg oras intr-o imbratisare. Tu ai un loc important in arterele mele.

-Ciudata..., a pufnit un ton sarcastic langa mine.

Mi-am intors privirea, ciocnindu-mi ochii de o silueta zvelta ce statea cu mainile incrucisate la piept si cu ochelarii de soare asezati pe varful nasului. Minunat! Tocmai am fost vazuta de catre Niall comportandu-ma ca un om al cavernelor care da brusc de civilizatie.

-Ma voi preface ca nu ti-am auzit remarca acida, am spus mijindu-mi ochii pentru a-l intimida; m-am si incruntat, pentru a spori efectul, dar se pare ca tot ce am reusit sa fac a fost o privire perplexa din partea lui Niall, probabil intrebandu-se daca neuronii mei au ramas fara oxigen, dupa care a izbucnit intr-un hohot de ras.

-Esti simpaticuta cand faci asta, m-a batut usor pe umar.

            M-am incruntat. Simpaticuta?! Eu aici incercam sa imit un gest rebel, iar el ma numea simpaticuta? Mi-am tuguiat buzele pregatindu-ma sa ripostez, dar cretul ne-a intrerupt conversatia, trantindu-mi in brate trolerul si mi-a facut semn sa intru in hotel. Am lasat in urma un oftat strangulat, dar m-am supus la ceea ce Harry m-a pus sa fac fara sa comentez cum aveam obiceiul.

            Luandu-mi trolerul, m-am indreptat cu pasi tarsiti catre usile mari ale hotelului. Din departare am observat un om ce purta o pereche de blugi cu cateva numere mai mari si un tricou alb peste care avea o camasa sifonata rosie in carouri ce-i dadea un aspect neingrijit, cautand disperat niste maruntis prin buzunarele de la geaca larga de piele.

            Pentru un om al strazii, mi-am spus in gand, parea destul de dragut, in ciuda faptului ca ma aflam la cativa metrii de el si ii puteam zarii linile fine ce-i conturau armonios profilul. Mi-am varat degetele in buzunarul de la spate al blugilor, scotand intre degetul din mijloc si cel aratator o bacnota de 1 dolar si m-am apropiat de strainul care acum isi numara maruntisul si bombanea frustrat, probabil din cauza ca nu erau indeajuns pentru a-si cumpara o cafea.

-Ce-am fost si ce-am ajuns..., l-am auzit mormaind in barba nervos.

            L-am batut usor pe umar si l-am impins pentru a-mi face loc langa tonomat, dupa care m-am intors cu fata spre el fluturand triumfatoare bacnota prin fata aer, secunde mai tarziu realizand ca in fata mea se afla Zayn ce ma privea usor confuz, dar in acelasi timp sagetandu-ma cu privirea de parca ar fi incercat sa-mi transmita telepatic un nu-te-voi-uita-niciodata-Faith-Styles-ce-mi-ai-facut-mie-si-hainelor-mele!

            Mi-am tras repede mana, ducand-o la spate pentru a nu parea mai idioata decat eram defapt. Ar fi fost momentul potrivit sa-i marturisesc ca hainele imprumutate de la Liam il faceau sa para mai degraba un om al strazii nici de cum tipul ce face parte din cea mai mare trupa de baieti din intreaga lume?