You are mine 🖤

Cap.17.

Intru linistit in hotel și acolo dau de Stefi întinsă în mijlocul holului.
Eu: ți-ai luat podea maică?
Stefi: da. Am luat podeaua si acum e a mea. Podeaua mă iubește
Eu: Femeie iar ai băut esență de vanilie?
Stefi: pfffff eu? Niciodată! Niciodată mă auzi? Niciodată.
Eu: dap am înțeles
Am mers pană în dreapta ei si am luat-o pe sus ca pe un sac de cartofii
Stefi: unde mergem? De ce mă cari? Pot merge singură
Eu: poți merge singură, da, din moment ce erai tolănită in mijlocul holului is absolut convins
Stefi: imi odihneam pantofi, saraci de ei umblă tot timpul, nu au pic de pauză
Eu: acum vom dezbate drepturile pantofilor sau asa ceva?
Stefi: exact. E nevoie de drepturi pentru pantofi. O să fac o campanie specială pentru pantofii.
Eu: da, categoric
Ajungem in camera ei unde dau de Tris care ei bine nu is sigur dacă face yoga sau încearcă să exocizeze peretele.
Eu: ahem
Tris:*luase o pozitie normală acum* o hei Kitty kat ce faci? Ce o facut de o cari asa?
Eu: Am gasit-o pe hol, stând întinsă ca o plăcintă, am zis că poate e o idee mai bună să o aduc aici unde e în siguranță și suntem toți in siguranță, tu ce făceai?
Tris: Yoga, ce e asa ciudat?
Eu: felul in care stateai
Am pus-o pe Stefi jos și apoi am plecat în căutarea lui Aku care sper, sper că a reușit să rezolve cu scrisoarea aia și să nu mai avem un Atsushi amorezat aiurea. Imi vedeam de drum cand doar vad o linie de petale de trandafir pe hol. Am hotărât să urmez linia și să aflu unde mă duce. Am mers ceva prin hol până am ajuns la o cameră mare, cu un pat plin de trandafiri, petale mai exact, și așternuturi roși.
Atsushi: ce faci aici?
Eu: petalele de trandafir m-am adus aici, tu ce faci?
Atsushi: pregatesc o seară romantică pentru mine și Dazai
Eu: de ce?
Atsushi: pt că, curand, imi va spune că mă iubeste, mă intreabă dacă vreau să fiu iubitul lui, mă cere in căsătorie, ne mutam împreună și adoptam 2 copii  2 cățeluși si un hamster
Eu: Atsushi, pentru a suta mia oară, Dazai are iubit, are o altă relație, nu te iubește. Ce e asa greu?
Atsushi: minți! Stiu foarte clar ce simte, stiu tot ce gandește. Altfel, de ce mi-ar da o scrisoare atat de minunată și perfectă?
Eu: poate nu e de la el, mai există persoane aici înafară de Dazai, știi?
Atsushi: da, evident că stiu, dar nu prea cred. Nu are cine să mă cunoască atât de bine și să mă descrie așa frumos. Dazai mă iubește, asta e clar și dovedit științific.
Acestea fiind zise s-a întors la treaba lui cu decoratul. Nu știu dacă ar trebui să imi pară rău că visele lui urmează să fie spulberate, sau să imi pară bine pentru că așa o să revină pe pământ. Momentan cred că e blocat pe planeta Dazai si vorbeste Dazaiană. În orice caz, adevărul e mereu cel mai bun, cu unele excepții dar așa e. Acum hai să revenim la misiunea mea principală. Am mers in cameră la Aku, iar acesta stătea intins pe podea cu fața in jos. Părea  mai mult mort decât viu.
Eu: ammm Aku? Te simți bine?
Aku: Nu
Eu: De ce?
Aku: Am scris o altă scrisoare, am lasat-o la el in cameră pe pat.
Eu: Asa, până aici sună bine
Aku: Dar am uitat să mă semnez....
Eu: ESTI PROST!
Aku:*se ridica cat de cat* Știu si eu asta nu e nevoie să țipi la mine :(((
Eu: Scuze dar pe bune acum, daca crede ca si asta e tot de la Dazai, suntem fară speranță.
Aku: stai care noi?
Eu: Tu,Eu și restul planetei. Suntem fară speranță.
Aku: .... merg sa sar in vulcan
Eu: Hei hei hei uite poate nu o să fie atât de rău, poate ii vine mintea la cap printr-un miracol și așa totul va fi bine
Aku: nu stiu.... nu prea cred plus uita-te la Dazai apoi uita-te la mine, n-am nici cea mai mică șansă
Eu: Uite ce e, toti suntem diferiți și avem calitați și defecte, dar nu trebuie să te dai bătut. Plus Dazai nu îl place pe el. Asta e un detaliu foarte important in situatia noastră.
În timp ce discutam de pe hol s-a auzit un strigăt puternic și apoi cineva a dat ușa de perete și intrat în cameră.
Atsushi: GHICIȚI CINE A MAI PRIMIT O SCRISOAREE ^^ KYYYYYY
Aku: bănuiesc că tu?
Atsushi: Dwa dwa ^^ și e și mai perfectă decât a fost prima ^^
Eu: bănuiesc că asta e bine nu? Adică acum o să realizezi că..
Atsushi: DAZAI MĂ IUBEȘTE ȘI MAI MULT ^^
Eu: nu *fp* Ințelege că nu
Atsushi: e doar o chestiune de timp. Vei vedea. Vor vedea toți.
Aku: asta a sunat a amenintare mai mult
Atsushi: poate a fost *pleacă*
Eu: pe bune, ce doamne vezi la el?
Aku: e frumos, dulce, amuzant, drăguț, are ieșiri adorabile și un zâmbet asa minunat aaa despre ce vorbeam?
Eu: Mda asa cum credeam. Dar din momentul in care se duce la Dazai, toate fanteziile lui vor fi spulberate mai repede decât ai crede.
Aku: Dar va fii rănit
Eu: exact, iar tu vei fi langă el, gată să il consolezi și să il faci să se simtă mai bine. E planul perfect
Aku: chiar crezi că ar merge?
Eu: is convins
*Perspectivă Atsushi*
A venit momentul să îmi revendic iubirea vieți. Însfârșit o să îl am. Va fii al meu, doar și doar al meu. Trag aer în piept, și mă indrept spre camera lui. Nici nu bat la ușă și intru direct.
Dazai: aa te pot ajuta cu ceva?
Eu: Da, vreau sa te intreb ceva
Dazai: ok, dar să fii rapid
Eu: bine păi...