Capitolul 23- Înca un secret

2 0 0
                                    

Orele s-au terminat, iar eu mã îndreptam spre mașinã. M-am așezat pe scaunul mașinii, iar când am vrut sã plec din parcare, niște bãtãi au început sã se audã în mașinã. Am întors privirea spre geamul din dreapta și am vãzut-o pe Sara și Carla. Le-am fãcut semn sã vinã în partea stângã a mașinii. Am deschis geamul, iar ele erau foarte nerãbdãtoare sã spunã ceva.

-Ce s-a întâmplat?

-LA MULȚI ANI!

Mi-au spus ele deodatã. Astãzi este ziua mea, din nou. Nu am planificat nimic special momentan, dar poate voi da o micã petrecere.

-Mulțumesc!!!

-Și ce planuri ai pentru ziua ta?

A întrebat Sara.

-Sincer..., nu m-am gândit încã.

-Nu se poate, trebuie sã dai o petrecere!

A spus Carla.

-Bine, poate voi da o petrecere micã.

-Te putem ajuta.

A zis Sara.

-Sigur.

Am stat câteva secunde și m-am gândit, apoi mi-a venit o idee.

-Urcați în mașinã, cred cã știu unde va fi petrecerea.

Cu zâmbetul larg au intrat în mașinã și am plecat spre casã. În drum spre casã ele mã tot întrebau unde va fi petrecerea, dar continuam sã tac și sã conduc. Pânã când am ajuns în fața casei mele.

-Haideți sã coborâm.

-Dar, aici e casa ta.

A zis Carla nedumeritã.

-Exact. Nu am mai dat o petrecere la mine acasã de mult timp.

-Cred cã ar fi o idee bunã.

A rãspuns Sara.

-Și va fi în curte la piscinã.

-Sonya ideea ta e geniala!

A spus Carla entuziasmatã.

-Bine, haideți sã ne apucãm sã amenajãm curtea.

Am luat toate ornamentele de zile onomastice și ne-am apucat de amenajat. Curtea era aproape gata, mai lipsea meniul și tortul. La un moment dat o vãd pe mama venind spre locul amenajat pentru petrecere.

-La mulți ani draga mea.

-Mulțumesc mamã.

-Nu știam cã vrei sã dai o petrecere acasã.

-Pãi a trecut ceva timp de când nu am mai dat una acasã.

-Bine draga mea.

Mama mi-a zâmbit și a plecat spre vilã.

-Mama!!

-Da?!

-Poți te rog sã spui bucãtãreselor sã se apuce de meniu și de tort?

Mama a dat din cap cã o va face, iar apoi și-a continuat de drum. În timp ce așteptam sã fie gata meniul și tortul, am început sã dau anunț pe Instagram cã dau o petrecere acasã la mine de ziua mea. Dupã câteva ore a fost gata și meniul. Bucãtarii veneau pe rând cu câte un cãrucior plin cu platouri de aperitive. Majordomul a început sã aranjeze pe mese platourile cu aperitive, iar la final pe o masã din mijloc a fost așezat tortul. Tortul avea 6 etaje, iar în vârf era cifra 19, pãrea așa delicios acest tort. Totul a fost gata la timp, iar invitații au început sã vinã. Fiecare venea cu câte un cadou și le lãsau la locul pentru cadouri. Am zis cã voi da o micã petrecere, dar s-a ajuns sã fie una mai mare și decât cea de anul trecut. Am observat cã nici Sabrina și nici Albert nu au venit, ceea ce era bine, însã nu îl vedeam pe Claude. Poate întârzie, dar sigur va venii. Între timp am stat de vorbã cu invitații. Și a venit, l-am vãzut venind spre petrecere pe alee, era îmbrãcat în costum alb și venea zâmbind spre mine.

-La mulți ani!

Mi-a zis el și apoi mi-a sãrutat buzele ușor. I-am zâmbit și apoi l-am prins de mânã și am început sã dansãm. Dupã multe ore de dans îmi vãd pãrinții la petrecere. Aceștia s-au blocat când m-au vãzut împreunã cu Claude. Din acel moment relația noastrã secretã nu mai era secretã. Mama s-a întors cu spatele și s-a îndepãrtat tot mai mult de petrecere. Tata s-a uitat la mine și apoi a plecat și el dupã ea. Nu mai puteam sã mã distrez în continuare, așa cã am fugit dupã ei sã le explic.

-Sonya!

I-am auzit vocea lui Claude în spate, dar am continuat sã merg spre pãrinții mei.

-Sonya, ce cautã el aici?

-A venit la petrecere.

-Eu și mama ta ți-am zis sã nu mai umbli cu el.

-Dar îl iubesc și el mã iubește.

-Ba nu! Nu te va iubii niciodatã!

-Nu e adevãrat! De ce nu vreți sã acceptați relația noastrã?

-Pentru cã...pentru cã..

-Pentru cã ce mamã?

-Pentru cã în trecut, când eram de vârsta ta, am fost împreunã cu tatãl lui. El era împreunã cu aceeași femeie și atunci, iar familia lui a dat vina pe mine cã el și-a înșelat soția și așa s-a ajuns ca familia noastrã sã nu se mai înțeleagã cu a lui.

-Serios?! Și asta este motiv sã nu ne permiteți sã fim împreunã?!

-Da. Pentru cã nu vreau sã suferi cum am suferit și eu.

-Nu voi suferii. Ne iubim cu adevãrat.

Acestea au fost ultimele mele cuvinte și am plecat înapoi la petrecere. În drum spre petrecere m-am întâlnit cu Claude care a început sã mã întrebe ce s-a întâmplat. Am început sã îi explic ceea ce au spus ai mei, iar el s-a încruntat și a rãmas surprins apoi mi-a spus:

-Te voi iubii mereu. Nu te voi pãrãsii niciodatã, ai sã vezi.

I-am zâmbit și l-am îmbrãțișat strâns, apoi am plecat la petrecere și am continuat sã dansãm. Distracția a continuat pânã dimineațã.

O iubire secretă Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum