O iubire secretă

Capitolul 12- Excursia

Astãzi este excursia mult așteptatã. Liceul Fort Hamilton organizeazã azi o excursie de 5 zile în Peru, aproape toți elevii din liceu vor venii, chiar și Sabrina cu Albert. Pot spune cã sunt destul de încântatã de aceastã excursie și sper sã nu fie stricatã, dar fiindcã Sabina și Albert se vor afla și ei prin preajmã mã cam îndoiesc, cã va fi totul perfect.

Am luat valiza și am început sã împachetez din haine. Imediat dupã ce am pus toate lucrurile în valizã, am ieșit din dormitor și am plecat sã îmi i-au adio de la familia mea.

-Sã ne suni, dacã ai semnal.

-Da tatã.

-Și sã faci poze.

-Bine mama.

-Ai grijã de tine, scumpo!

Am suspinat adânc și am aprobat dând din cap, iar apoi am ieșit din casã și am mers spre mașinã, apoi am pus valiza în mașinã și dupã aceea am urcat la volan pornind spre liceu. Toți cei care plecau în excursie erau în fața liceului și bãgau lucrurile în spațiul pentru bagaje. Am parcat mașina și am ieșit în vitezã ca sã îmi duc și eu lucrurile la autobuz. În timp ce mã chinuiam cu valiza sã o scot din mașinã, îl observ pe Claude venind spre mine.

-Stai sã te ajut.

-Mersi, dar nu-i nevoie.

I-am zis eu continuând sã mã chinui cu valiza. Însã Claude nu mi-a ascultat cuvintele și a prins de valiza cu mâinile ajutându-mã sã o scot din mașinã.

-Mulțumesc, dar mã descurcam.

-Nu mai încerca sã pari cã poți face orice singurã, pentru cã nu este așa. Lasã-i pe cei din jur sã te ajute.

-Dar, nu încerc sã par cã pot face orice, chiar mã descurcam.

I-am zis eu zâmbind. Claude a închis ochii și a tras aer în piept , iar apoi a expirat aerul.

-Hai sã duci valiza la autobuz.

Mi-a zis el imediat, fãrã a mai adãuga ceva. Am bãgat valiza în autobuz, iar apoi am intrat și noi în acesta. Toatã lumea și-a ales câte un loc în autobuz, cei mai mulți au ales în spate, iar eu m-am pus undeva la mijloc. Claude s-a așezat pe bancheta din spate cu bãieții, iar lângã mine s-a pus Sarah.

-Toatã lumea are un loc?!

A strigat Domnul Bill.

-Da!

Am rãspuns toți în cor. Domnul Bill este profesorul de sport, el ne însoțea în excursie.

-Vom merge cu autobuzul pânã la aeroport, iar de acolo vom merge cu avionul pânã în Peru.

-Unde mai exact în Peru mergem?

A întrebat Sabrina.

-În țara Machu Picchu.

Expresia Sabrinei dupã aflarea rãspunsului la întrebarea sa, a fost una supãratã și indiferentã. Mie îmi plãcea ideea aceasta. Aventurile în naturã sunt genul meu, mereu descoperi ceva nou și activitãțile de genul de neuitat și te fac sã simți cã trãiești.

Am ajuns la aeroport și am coborât din autobuz sã mergem sã trecem toate etapele pânã la urcarea în avion. Prima datã am fost sã facem check-inul, apoi am pus bagajele pe bandã și am trecut prin porțile de verificare, dupã care am urcat în avion. M-am așezat lângã geam, iar lângã mine s-a pus Sarah. Sabrina și Albert s-au pus lângã Sarah, iar Claude, Jim, Alex, Jacob și Eric s-au pus pe rândul din spatele nostru. Pe rândul paralel cu noi s-au pus Eliza, Alexia, Rebeca, Adina, Betty și Penny, iar locurile celelalte au fost ocupate de restul adolescenților din liceu și Domnul Bill s-a așezat pe unul din locurile din fațã. S-a fãcut instructajul, iar apoi ne-am pus centurile, pentru cã urma sã decolãm. Acesta nu era primul meu zbor, am mai fost cu familia în diferite excursii, mai puțin in Peru. Zborul dura cam 7 ore cu aproximație, așa cã aveam timp sã dorm. Mi-am dat centura jos, când am ajuns în aer și m-am pus sã dorm. Nu am închis bine ochii, cã deja au început cei din jur sã facã gãlãgie și sã nu mã lase sa dorm.