Isayah

14. Raspunsul lui Isayah

     Imi tin pumnii stransi , inima imi bate cu putere si ma sprijin usor de capota masinii in speranta ca el va spune ceva inainte sa observe cat de tare tremur.

     Il privesc cum incearca sa imi spuna ceva dar nu reuseste. Gura lui se deschide si se inchide de mai multe ori.

     —Nu am de gand sa plec Adagena. Si daca m-ai cunoaste macar un pic , ai stii ca eu nu fug de probleme.

     —Uita ce am spus , bine?

     Ce ma asteptam oare? Sa imi spuna cat de perfecta sunt? Ca este extrem de fericit si ca simte pentru mine ce nu a simtit vreodata pentru o alta femeie? Basme...trebuiesc sa incetez sa cred in basme !

     Simt cum tristetea mi se instaleaza usor in fiecare coltisor din piept si arsura pe care o provoaca m-ar putea face sa scot flacari in acest moment.

     —Nu stiu cum sa raspund la asta iubito. Sau cel putin nu intr-un mod in care sa fi fericita.

     —Presupun ca tocmai ai facut-o Isayah. De aceea o sa te rog o singura data sa stai dracului departe de mine cu jocurile tale !

     —Nu ai fost niciodata un joc iubito. Doar ca ...

     —Doar ca ce Isayah? Nu stiai ca o sa ajungem intr-o situatie incurcata? Ti-am spus ca o sa ies sfasiata din chestia asta orice ar fi ea...si tu ce ai facut? Te-ai asigurat ca asa va fi?

     —Adagena , iar te grabesti , doar pentru ca nu ti-am raspuns in acelasi mod nu inseamna ca imi esti indiferenta! Doar ca in momentul asta am de rezolvat ceva atat de important incat nu pot sa fiu distras. Astept asta de zece ani si este unica mea sansa .

     —Atunci Isayah o sa am grija sa nu te distrag . Presupun ca este mai bine asa.

     Spun asta si incep sa pasesc spre masina inchiriata. Cand ma aflu cu spatele , trag o gura mare de aer si ma lupt cu lacrimile ce vor sa iasa cu orice pret.

     —Unde crezi ca pleci? Cine fuge acum Adagena?

     Nu-i raspund ma urc in masina si il privesc cu coada ochiului in timp ce ma indepartez.
Las lacrimile sa curga , sa ma elibereze de durere si ma indrept spre cabana . Conduc destul de incet in speranta ca o sa fiu mai bine cand ajung acolo , sau poate doar aman momentul in care voi iesi definitiv din viata lui Isayah.

     Opresc pe dreapta cand vad un magazin si imi iau multe servetele , o cafea si un pachet de tigari. Vreau sa ma linistesc si sa fiu apta sa ajung acasa in noaptea asta.

     Ma sprijin de masina si imi savurez cafeaua in liniste. Singurul zgomot pe care il aud este cel al inimii mele care pare ca sangereaza si cu toata durerea prin care trece , tot mai are un gram de speranta.

     Conduc mecanic si gandurile mele zboara la el atunci cand zaresc terasa desprinsa din povestea pe care mi-as fi dorit-o.
Deschid usa usor si ma indrept spre etaj cu teama. Oare ce probleme are Isayah? Daca l-as fi intrebat oare mi-ar fi spus?

     Intru in camera si privesc baldachinul gol , cred ca mi-as fi dorit ca el sa fie aici si sa ma opreasca. Arunc in geanta tot ce este al meu si incerc sa trag fermoarul. Nu reusesc asa ca scot un hanorac negru gros si o pereche de blugi.
Reusesc sa inchid fermoarul si imi dau hainele jos , urmand sa le imbrac pe cele curate.

     —Adagena ma faci sa cred ca iti place sa fi surprinsa in astfel de ipostaze!

     Si inghet.Nu pot sa continui sa ma imbrac , il privesc socata pe Isayah in tocul usii cum sta cu mainile in buzunarele pantalonilor si ma studiaza ca un pradator , urmand sa atace in orice moment.