Zaira

Soarele și Luna

-Maxx...

Atât am apucat să spun pentru că o voce de nicăieri i-a rostit numele lui Maxx și l-a convocat de urgență în fața regelui.

-Mii de draci!a înjurat puternic Maxx. Vreau să te duci în dormitor și să mă aștepți acolo,s-a înțeles?

-Dar...

-O să te omor cu mâinile mele, mă auzi? a urlat. Pentru prima dată în viața ta mizeră fă ce ți se spune și nu mai pune întrebări! De când ai ajuns aici ai știut să faci numai probleme pentru cine intra în contact cu tine, ești ca un virus!Mișcă-te, ce mai stai? a continuat furios.

Știam când trebuie să mă retrag, așa că am lăsat privirea în pământ și am ieșit ca din pușca din cameră,trecând pe lângă Maxx la milimetru. Vorbele lui și-au atins destinația pentru că eram distrusă. Cu ce eram eu de vină pentru toate astea? Eu îmi voiam doar viața înapoi și puterea de alegere și atât. Nu eram eu de vină pentru toți dereglații!

Maxx

Fierbeam de nervi! Fata aia era pur și simplu un magnet pentru probleme. De când am cumpărat-o, mie personal mi-a adus numai belele. Trebuie să mă gândesc la o soluție permanentă pentru ea, dar cum i-a trezit interesul regelui, nu prea aveam multe opțiuni,decât dacă poruncea regele însuși.

Am salutat din cap paznicii care stăteam mereu în fața ușii regelui, apoi am intrat direct. De data aceasta,regele stătea în picioare,cu spatele la mine, privind pe fereastră.

-Tocmai ce am urmărit ceva foarte interesant,a vorbit regele,privind în continuare pe geam.

-Majestate...

-I-ai implantat fetei un prototip, nu-i așa? a întrebat, întorcându-se într-un final spre mine.

-Da, am răspuns sincer. Doc lucra la el de câteva luni bune fără testare și ne-am gândit că este o oportunitate bună să vedem cum funcționează, am zis.

-Un prototip MOV instabil,netestat, implantat pe o fata la fel de instabilă! a urlat regele. Maxx,nu ești aici să gândești,ci să-ți folosești puterea sau vrei să-ți aduc aminte cine ești cu adevărat?

-Îmi cer iertare,Majestate, am spus printre dinți,lăsând capul în pământ.

-Vezi tu, acum te afli la o răscruce de drumuri, un drum duce spre moarte,altul spre viață și din câte observ eu,tinzi să o iei pe drumul spre moarte. Asta vrei?

-Nu, am răspuns simplu.

-Așa credeam și eu, a zis,venind spre mine.Doar că există o mare barieră peste care trebuie să treci,Tiberiu este nepotul favorit al Anei,după cum bine se știe,iar faptul că a fost electrocutat de un dispozitiv încă netestat o să o înfurie pe Ana!

Nici bine nu și-a terminat regele propoziția că ușile au fost date de perete și în cameră a intrat regina furioasă peste măsură.

De când eram eu la palat, nu o văzusem pe regină așa. De obicei, regina era o persoană discretă și care nu se prea implica activ în problemele de la palat,decât dacă o vizau direct,așa că venirea ei aici însemna că rahatul ajunsese la tavan.

Fața micuță care de obicei era pasivă,acum era contorsionată de furie,ochii albaștri,de obicei reci, ardeau și aruncau săgeți prin cameră,iar părul blond de obicei prins într-un coc întortochiat era acum lăsat liber pe spate,încadrând rochia neagră mulată până în pământ, iar capa  lungă care practic mătura podelele îi întregea aspectul vijelios.

-Vreau să știu ce dracu i-ați făcut lui Tiberiu! a urlat regina,ducându-se lângă soțul ei și ucigându-mă din priviri.

-Majestate,totul a fost....