Călătoria Unui Rougue

7

Leea a revenit , totuși,  speriată de moarte . Acum îi este frică de întuneric de noapte . Am ajuns sa dorm cu lumina aprinsă.  Dar e vina mea , trebuie sa am mai mare grijă. Nu te mai invinovati , nu esti tu de vina . Demonul e de vina . Nu mai vreau sa îl văd.  Trebuie să îl suportăm.  Nu avem ce sa facem . Ba da . Haide să plecăm. Dar nu poti suporta întunericul. Nu te pot obliga sa o faci .O sa rezist . Tu doar fa planul . O sa ma descurc . Nu mai exista demoni , sunt doar eu cu tine . Doar noi două contăm.  Nimeni altcineva.  O sa o rezolvăm.  Vine demonul , eu plec mai în spate nici nu vreau sa îl aud . Bine . El intra pe ușa tot numai un zâmbet.  Se pune  pe marginea patului. 
- Diseară o sa luam cina în oraș. 
- Accept cu o conditie .
- Care ?
- Fără bijuterii . Si o sa stai la o distanță rezonabilă de mine .
- Prima parte o accept . Dar restul nu . Nu esti in masura sa negociezi .
- Eu nu cred că vrei să afli cum  se comporta Leea la masă . Nu te asigur ca o sa ai toate membrele până la sfârșitul serii .
- O să risc . Uite rochia pe care trebuie sa o porți. 
- E din catifea ?
- Da .
- Sunt alergica .
- Bine . O sa o iei pe asta .
- Cusatura o sa ma irite . Ață e din bumbac .

Îl văd cum fierbe de nervi si cauta prin sifonier .

- Asta . Are cusatura elegantă,  nu e din catifea și nu are bumbac .
- Bine . Pleaca ca sa ma aranjez .
- Te astept jos .
- Pa .

Rochia e destul de drăguță.  Sa speram ca Leea nu o sa o sfâșie. Nu te asigur. Esti gata pentru o seara eșec.  Pregătită. Leea preia controlul iar eu ma duc in mintea mea .
Pov. Leea
Buna lume !!! Eu sunt Leea . Cobor și îl văd pe demon îmbrăcat la costum . Încearcă să se apropie de mine dar mârâi la el .

- Cu cine am onoarea ?
- Sa mergem . Nu vreau sa te apropii de mine .

Mergem in masina , niciodată nu mi-au placut mașinile mai ales cele cu 2 locuri . Incerc sa imi calmez nervi sa nu ii rup capul . Mă uit afară și observ ca e întuneric.  Îmi las capul în jos și simt cum frică ma cuprinde . Nu mai vreau în cușcă,  nu mai vreau sa vad demoni . Leea stai calma . Nu sunt demoni . Suntem doar noi 2 . Sa nu uiti . Dar afară e atât de întuneric. Cat mai este până în oraș?
Ceva ma distrage din gândurile mele , era mână lui stand pe coapsa mea . Mă uit urât la el și mârâi.  Își ia mână și acolo sa ramana , la el acasă. 

- Deci tu esti Leea ?
- Sa nu vorbesti cu mine . Sa nu ma atingi și nici prin gând să nu îți treacă sa mergem într-un loc întunecos.
- Sa făcut,  scumpo .
- Fără alinturi . Eu nu o sa cad în plasa ta . Esti unul dintre demoni.

El oprește brusc și se uita urât la mine . Ce sa intamplat ? Nu îi place să i se spună demon. Hopa , vai da ce rau imi pare .

- Cum mi-ai spus?
- Nu fa ceva ce vei regreta! Te avertizez .
- Serios ! Afara !!!
Eu ma uit prin sticlă și simt cum mă panichez . El se da jos și vine , îmi deschide portiera și ma aruncă jos apoi pleaca .  Se îndepărtează cu tot cu lumina .  Elisa , ce ma fac ? Transforma-te în lup . Vor veni demoni după mine . Iar ma vor duce în cușcă. Nu , nu ,nu , nu te panica . Nu o sa poti sa ma mai auzi . Nu te-am înțeles.  Elisa? Elisa !! Nu ma părăsi.  Nu ma lasa singură. 
Cad în genunchi cu lacrimi în ochii . Demonii vor veni după mine si o sa ma tragă în cușcă.  Nu mai vreau !

- Ajutor !!!! Cineva ?

Mă ridic încă tremurând de frică și frig . Încep să merg încet prin întuneric.  Nu vad nimic și nici celelalte simturi nu le pot folosi din cauza panici . Mă lăsat în pădure   .

- Măi ,măi ,măi . Ce avem noi aici ? Cineva sa ratacit ?

Mă uit în jur și văd un varcolac . Sunt pe teritoriul unei haite . Trebuie să fiu puternică altfel o sa ma omoare .

- Valea , beta ! Nu ai sa chinui pe altcineva !!?
- Tu mi-ai ieșit în cale .
- Mmmmmrrrrrrr! Pleaca !
- Tu esti aia care ar trebui să plece ! Se transformă în om cu ghearele ieșite.  Cred ca ar trebui să fugi .
Apoi dispare . Nu am unde sa fug . Trebuie să stau în defensivă.  Mă stabilizez pe picioare și îmi iau poziția de apărare.  Trece cu o viteză uimitoare pe lângă mine si îmi zgârie umărul.  Eu urlu de durere . Îmi dă câte o zgarietura apoi dispare . Stiu beta , e rapid  dar nici chiar asa . Am zgarietura pe tot corpul dar tot ma țin tare pe picioare încercând să rezist . El apare în fața mea , oarecum uimit .

- De ce nu ai murit încă?
- Eu nu o sa mor în fața unui beta . Am trecut prin prea multe ca sa ma dau bătută acum . Dă-i tot ce ai . O sa rezist , eu sunt Leea Moon și nu ma las înjosita de nimeni !
Mă transform în lup încă cu rănile pe mine , sângele murdarindu-mi blana . Mă pun pe poziția de atac și îl atac îl zgârâi pe spate și îl mușc de umăr.  El ma da jos de pe spatele lui și ma tranteste de un copac rupandu-mi coloana . Ma ridic cu greu și îmi reiau atacul dar se ferește și ma tranteste de pământ rupandu-mi o labuta . Incerc sa ma ridic dar nu reușesc.  Incerc de nenumărate ori dar nu reușesc.  Îl văd cum se uita satisfăcut de operă lui de artă.  Incerc din nou sa ma ridic dar labuta ruptă îmi dă de furcă.  Dacă nu ar fi fost cea din spate poate as fi reușit.

- Tot nu te la-și bătută. 
- Niciodată!
Mă ridic cu dureri îngrozitoare  și ma stabilizeze pe cele 3 labute . Îmi scutur capul .   Leea, opreste-te!! O sa mori !!  Eu nu o bag in seama si îl atac , de data asta îl izbesc de pământ cu mine peste el .  Se uita adânc în ochii mei și se fac mov   . Suflete pereche . ....