Totul Despre Creepypasta

Urăsc să conduc noaptea

Nu mi-a placut niciodata să conduc singur noaptea. Cel mai greu mi-a fost imediat dupa ce mi-am luat carnetul, dar teama îngrozitoare nu a dispărut nici până astăzi. Este dezorientant să te uiți în oglinzi și să nu vezi nimic decat negrul mistuitor al nopții. Nici nu imi mai vine sa mai verific oglinzile de frica sa nu vad acest gol intunecat sau, mai rău, cineva care stă pe bancheta din spate privindu-mă.

În vara anului 2013, m-am trezit că merg singur acasă pe autostradă, de la o petrecere. Era aproape miezul nopții și e inutil sa mai spun cat de intuneric era in jurul meu. Cum era de obicei noaptea, eram intr-o frica constanta. Am oprit radioul și n-am putut auzi nimic altceva decât urletul înnebunit al anvelopelor de pe trotuar și zumzetul plictisitor al motorului. Am tras o privire în oglinda retrovizoare din mijloc și nu am văzut nimic altceva decât întunericul prin fereastra din spate.

Știu că m-am uitat în urmă și nu am văzut nimic. Sunt sigur de asta. Doar negrul aparent fără sfârșit al nopții. Îmi amintesc atât de clar pentru că nu zece secunde mai târziu o mașină mi-a trecut în stânga. Faruri pornite. Am avut unul dintre acele impulsuri de adrenalină ca atunci când crezi că vezi o persoană în afara ferestrei dormitorului tău, când de fapt este doar un copac sau când începi să te trezești noaptea cu senzația de cădere. Zece secunde mai devreme, nimic nu fusese în spatele meu. Deodată, o mașină. Am condus până acasă tremurând și știind că ceva era ciudat.

A doua zi dimineață, am găsit două seturi de zgârieturi lângă spatele masinii mele. Una era în spate in stânga, una era în dreapta. Mașina era destul de veche. Puteau să fi fost acolo de luni întregi, dar aceasta a fost prima dată când le-am vazut.

În retrospectiva, există două posibilități pentru ceea ce s-a întâmplat în acea noapte. Prima posibilitate ar fi ca au aparut dintr-un fel de glitch al realitatii sau ceva paranormal, această altă mașină a apărut cumva în spatele meu în zece secunde dupa ce mi-am verificat oglinda. Exact ca in povestile cu fantome sau ceva de genul. Cu toate acestea, a doua opțiune este ceea ce îmi face sângele să curgă de fiecare dată când ma gandesc.

Aceasta posibilitate nu mi-a trecut prin cap decat dupa luni de la incident, dar de atunci ma face si mai tare sa imi fie frica sa conduc noaptea. A doua posibilitate ar fi ca mașina care a aparut era complet normala. Se apropiase din spate și mă depasise prin stânga fara ca sa ma atinga si sa produca acele zgarieturi. In schimb, este posibil ca ceva mare și la fel de negru ca noaptea sa se fi agățat de spatele mașinii mele, întunecându-mi vederea cand m-am uitat prin fereastra din spate și lăsând zgârieturile acelea adânci pe părțile laterale ale masini. De asta nu am vazut masina.

Daca e asa, atunci inseamna ca am adus-o acasa cu mine in acea seara..