O familie necunoscută

21

- My So?
-Ești trează?

Se aude încet vocea unui băiat prea bine cunoscut de mine.

M.S: - Acum da...

Spun încet ridicându-mă ușor din pat privind obosită băiatul de lângă mine.

Jin: -Te simți bine?

Întreabă încet băiatul privindu-mă ușor îngrijorat.

M.S: -  Da, sunt bine...

Spun hotărându-mă să cobor pentru a lua micul dejun alături de Jin.

Perspectiva Myn So Ly

Privesc ganditoare de la fereastra din bucătărie într-un punct oarecare.
Mă gândeam numai la reîntâlnirea mea cu acel bărbat.

Probabil ar trebui să îl văd din nou.

Îmi spun singură luându-mi geanta vrând să plec.

M.S: - Neața mamă, unde mergi?

Se aude brusc vocea lui My So ce cobora scările însoțită de Jin.

S.L: Mă duc până în oraș dar mă întorc repede.

Spun eu repede luându-mi privirea de pe cei doi pentru a putea pleca.

După ce ajung într-un parc din apropierea casei lui îl sun pentru a ne întâlni, de pe numărul pe care îl luasem de la spital acesta acceptând.

- De ce ai vrut să mă vezi?

Întreabă bărbatul plictisit apropiindu-se de banca pe care stăteam luând loc la ceva distanță de mine.

S.L: - Ultima dată nu am vorbit adecvat, nu ne-am mai văzut de mult.... ce ai făcut intre timp?

Bărbatul se lasă pe spate acum sprijinindu-se de bancă zâmbind relaxat.

- După cum bine vezi, m-am recăsătorit.
- Tu cum ai dus-o? Adică cine e fata aia? Te-ai recăsătorit și tu?

Întreabă el simplu așteptând un răspuns rapid.

S.L: - Nu, am rămas singură... iar pe My So am adoptat-o.

Bărbatul stă puțin pe gânduri după care îmi răspunde.

- Îndrăzneață mișcare, dar de ce te-ai mutat aici?
- Nu îmi spune că ai venit după mine...

S.L: - În nici un caz, m-am mutat aici pentru că am primit o, ofertă mai bună de lucru.

Spun nesigură vrând să par cât m-ai convingătoare.

- Am înțeles...
-Acum că am nelămurit neînțelegerile, eu voi pleca... soției mele nu i-ar plăcea să știe că vorbesc cu tine.

Spune bărbatul ridicându-se de pe bancă pentru a pleca.

S.L: - Cum spui tu...

Răspund eu puțin nepăsătoare alegând să mai rămân în acel parc o vreme pentru a mă relaxa, dar liniștea mea nu durează mult aparent.

- De ce vorbeai cu soțul meu?

Țipă brusc blonda nebunului la mine care apăruse de nicăieri.

S.L: - Poftim?

Întreb confuză ridicându-mă de pe bancă pentru a fi la același nivel.

- M-ai auzit bine, de ce vorbeai cu soțul meu?
- Încerci cumva să îl mituiești?

La auzul acelor cuvinte doar râd necontrolat încercând să mă calmez

S.L: - ok.... ok

Răspund printre râsete.

S.L: - Aparent gelozia a ajuns la un nivel periculos pentru tine, așa că nu cred că avem ce discuta.

Spun abtinându-mă să nu râd plecând din perimetrul acelei femei.

S.L: - Și pentru cultura ta generală, eu sunt prima lui soție.

Spun oprindu-mă brusc pentru ai vedea reacția blondei moment în care plec amuzată.

În timp ce mă întorceam acasă mă gândeam doar la acea blondă.

Pur și simplu nu înțelegeam de unde a apărut și de ce e așa proastă.

Lăsând acest subiect la o parte ajung acasă unde Jin îi pregătise niște clătite lui My So pentru a se însănătoși.

După ce mănânc și eu câteva decidem să ne petrecem restul zilei privind filme.