O vreau înapoi!

capitolul 45

Alisia

Îmi incrucișez brațele la piept și o privesc suspicioasă.
Imi zâmbește strâmb și pare usor stresată.
-Știu că noi doua nu avem o relație prea bună.
Ca și răspuns plescăi ușor și mi feresc privirea de a ei
-Dar aș vrea ca acest lucru să se schimbe.
Imi ridic sprânceană, mirată.
-De ce doresti asta?
-Ca să vă demonstrez că m am schimbat.Oamenilor trebuie să li se  întâmple ceva cu adevarat cutremurător, ce le ar influenta cu siguranta viata ca schimbarea să fie posibilă
-Iar schimbarea ta a venit după discuția cu Ștefan de pe coridorul firmei ?
- Nu chiar .
Face o pauză.
-Aveam de foarte mult timp sentimente pentru Ștefan chiar dacă ii stiam reputația in materie de femei.Voaim să risc știi..Doar că singura modalitate prin care puteam să mă apropii de el era sa fim ei bine, prieteni cu beneficii.
Mă mulțumeam și cu atât. Mă bucuram cand apela la mine când era nervos, supărat iar pentru mine era mai mult decât sex.
Însă totul s a schimbat atunci când ai aparut tu.Felul în care te privea era...ceea ce mi doream eu.Să mă privească pe mine în acel fel .
Te vedeam ca pe o amenințare și voiam să scap de tine.
Dar discuția cu Ștefan mi a demonstrat că trebuie să închei definitiv acel capitolul si să merg mai departe.
Mi a arătat că merit mai mult.Să mă dedic unei relații serioase iar sentimentul de iubire să fie reciproc.
Vrei să știi de cand a inceput schimbarea?
-Chiar te rog.
Mă uimise, recunosc, cu mica relatare
N aș fi crezut că Lucrecia putea fi atat de..profundă.
Purta masca indiferenței și a femeii ce dorea doar plăcere ascuzându și dorința de dragoste, de a fi iubită
-A început în seara in care s a culcat cu mine dar se gândea la  tine , că eu aș fi tu, femeia pe care o iubea
Imi mușc buza inferioară, strânjenită
- Nu ți face griji.Iti multumesc pentru că m ai ajutat indirect să devin o persoană mai bună și  să l cunosc pe Theo mai bine .
Zâmbește
-Facem pace ?
Întinde mâna dreaptă spre mine .
-Cu siguranță.
Ii prind mâna iar apoi începem să râdem zgomotos .
Ne întoarcem la restul ce ne privesc uimiți .
Imi reiau locul și l sărut scurt pe Ștefan
-Totul bine ?
Imi șoptește la ureche in timp ce și afundă mâna în interiorul coapsei mele .
-Da, nu ti face griji.
Ii zâmbesc iar apoi mă capturează intr un sărut răvășitor.

Orele au trecut iar admosfera era una plăcută.
Mă dor obrajii de la atâta râs împreună cu stomacul.

-Mă duc să le aduc ceva fetelor de băut!
Ii strig lui Ștefan in speranța că o să mă înțeleagă .
Muzica era la un volum ridicat iar el era concentrat la un joc numit beer pong  parcă.
Nu am exagerat niciunul cu alcoolul.
Eram doar amețiți.

Imi fac loc prin mulțimea ce dansa energică.
Găsesc masa unde erau intinse mai multe pahare de diferite culori dar și sticle cu alcool sau fără.
Țin minte că Natalia mi a spus să i amestec wisky-ul cu cola
În timp ce turnam in cele trei pahare simt doua mâinile pe umerii mei ce coboară rapid pe coapse.
Las sticla din mâna și mă întorc furioasă.
Un bărbat ce duhnea a alcool mă privea intens.
Imi presez mâinile de pieptul lui și l împing.
Se dă câțiva pași în spate, impleticindu se.
Credeam că a înțeles mesajul că nu sunt interesată dar m am înșelat.
Se aproprie din nou de mine.
Este cu un cap mai înalt.
Imi zâmbește pervers iar atunci când vorbește, respirația lui urât mirositoare imi face stomacul să se strângă.
-N ai vrea să mergem intr un loc mai retras?
-Nu!Ce nu înțelegi?Nu s interesată!Acum lasă mă dracu în pace.
Dau să l impung cu mâna strângă în umăr dar mi o prinde.
Nervoasă imi strâng mâna liberă în pumn .
Alcoolul consumat imi oferă curajul și adrenalina de care aveam nevoie ca să l lovesc in fața.
Se îndepărtează de mine și își duce mâinile la nas .
Se pare că acolo îl lovisem.
-Târfă nenorocită!
Înjură printre dinti iar apoi dispare prin mulțime
Mâna mă durea îngrozitor.
Se pare că nu am strâns cum trebuie pumnul .
Aleg să ignor durerea și să iau paharele de plastic .

Atunci când mă întorc Ștefan râdea zgomotos in timp ce l privesc pe Theo cum termina de băut inca un pahar de pe masă.
-Cât noroc pot să ai omule ?
-Renunți ?
-Niciodata !
-Atunci sper că Lucrecia este de acord să te care până la tine acasă.
Zâmbesc și mă îndrept spre fete aveau privirile îndreptate spre masa unde se desfășura jocul, rezemate de perete .
- Ce a durat atât?
Mă întreabă Natalia dupa ce i înmânez paharul.
-Poveste lungă, am să ți povestesc mai târziu.
Durerea inca persista dar imi indes mâna în buzunarul blugilor iar cu cealaltă imi duc paharul spre buze .

Peste ceva timp, mâna începe să mi se umfle.
Nu o mai puteam ascunde, astfel mă îndrept spre Ștefan și l rog să mergem până la spital.
- Ce ai pățit la mâna iubito ?
Mi o cuprinde in ale lui, începând să o analizeze .
Ii relatez povestea iar apoi îl observ cum scanează nervos încăperea.
- Nu!
Imi duc mâna spre chipul lui .
-Nu merita osteneala.
Înainte să plecăm ii anunțam pe restul că ne retragem .
Însă Natalia observă că ceva nu i in regula cu mâna mea dreaptă chiar dacă era infipta bine in buzunarul blugilor de un albastru ușor șters și mai largi pe mine pe care i purtm.
-Promit că te sun imediat cum aflu ce am pățit, bine?
Mă privește ingrijorată dar dă afirmativ din cap.
Împreună cu Ștefan ne îndreptăm spre ieșire iar atunci când chipul imi este lovit de aerul rece de afara pot spune că deja mă simt mult mai bine .